Eliminarea a mii de tone de deşeuri periculoase abandonate la Câmpulung Muscel, în stand-by. Care sunt motivele

Soarta celor peste 1.600 de tone de deşeuri periculoase abandonate pe fosta platformă ARO de la Câmpulung Muscel acum opt ani este încă incertă. După o perioadă lungă în care autorităţile nu au făcut nimic, primăriţa Elena Lasconi a luat atitudine la începutul acestui an în această problemă, însă mai multe impedimente amână găsirea unei soluţii.

Cantitatea uriaşă de deşeuri periculoase a fost abandonată în 2014 de către firma Global Eco Center, aflată în faliment. Iar deşeurile, aflate la mai puţin de doi kilometri de centrul oraşului Câmpulung Muscel, reprezintă un pericol pentru zeci de mii de oameni, consecinţele fiind incalculabile în cazul unui potenţial incendiu ce ar duce la o catastrofă de mediu. Problema este cu atât mai mare cu cât încât nu se ştie ce deşeuri periculoase sunt acolo, deoarece recipientele nu mai au etichete.

În urmă cu patru luni, primăriţa Elena Lasconi a sesizat DNA şi Ministerul Mediului privind această veritabilă bombă cu ceas de la Câmpulung Muscel. Tot la începutul acestui an, Elena Lasconi a trimis adrese la Prefectura Argeş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Guvern şi Parlamentul României legat de deşeurile periculoase.

Mai mult, şi Valentin Sălăgeanu, directorul Greenpeace România, a venit la Câmpulung Muscel pentru a analiza posibile soluţii pentru a fi eliminate deşeurile periculoase.

Şi, deşi au fost sesizate toate autorităţile competente ale statului, din ianuarie şi până acum nu s-a luat vreo măsură.

”Am revenit cu adrese către Ministerul Mediului. Am luat legătura şi cu lichidatorul judiciar al firmei Global Eco Center. Şi vreau să văd dacă este vreo posibilitate ca o firmă mare să preia toate deşeurile pentru a le neutraliza. Încă mai aşteptăm un răspuns de la Ministerul Mediului. Eu nu las garda jos, însă toată această problemă este una foarte încâlcită. Ne dorim să soluţionăm cât mai repede problema deşeurilor periculoase de pe fosta platformă ARO, este o prioritate. Există un risc ca deşeurile să se infiltreze în pânza freatică, iar acest lucru ar putea afecta zeci de mii de oameni. O simplă scânteie ar putea duce la o catastrofă de mediu”, a precizat primăriţa Elena Lasconi pentru ”Adevărul”.

”Adevărul” a luat legătura şi cu Valentin Sălăgeanu, directorul Greenpeace România, pentru a discuta despre posibilele soluţii pentru cele peste 1.600 de tone de deşeuri periculoase abandonate la Câmpulung Muscel.

”Garda de Mediu Argeş ar trebui chemată pentru a face o analiza a situaţiei: ce tipuri de deşeuri periculoase sunt acolo, în ce cantităţi şi în ce stare de conservare. Apoi este nevoie de o analiză legală a situaţiei de acolo, analiză ce poate fi făcută doar de către un avocat mandatat, care să aibă acces la informaţiile dosarului şi autoritatea să documenteze cazul”, consideră Valentin Sălăgeanu.

Deşi există o sentinţă definitivă, deţinătoarea deşeurilor amână eliminarea lor

În 2013, la depozitul de deşeuri de la Câmpulung Muscel a avut loc un incendiu, iar ancheta ce a urmat a scos la iveală numeroase deficienţe ale firmei Global Eco Center, cea care deţinea depozitul şi care ulterior a intrat în insolvenţă. 

După mai bine şapte ani de procese, Global Eco Center a fost condamnată definitiv de către Curtea de Apel Piteşti la plata unei amenzi penale de 600.000 de lei, iar Vasile Tofan, patronul firmei, a primit trei ani de închisoare cu suspendare. Prin aceeaşi hotărâre, Global Eco Center este obligată să elimine legal deşeurile şi să aducă terenul la starea iniţială. Însă până acum firma nu a făcut acest lucru.

Luni, 23 mai, la solicitarea prefectului Radu Perianu, Garda de Mediu Argeş a făcut o reverificare a amplasamentului unde sunt deşeurile, constatând că acestea nu au fost eliminate. Raportul reverificării va fi gata săptămâna viitoare.

”Reverificarea făcută de către Garda de Mediu Argeş a fost cerută chiar de mine săptămâna trecută. pentru eventuala sesizarea a instanţei cu privire la situaţie. Instanţa poate schimba modalitatea de executare a pedepsei (n.red. - patronul Vasile Tofan ar putea primi trei ani de închisoare cu executare în loc de suspendare). Iar un alt doilea lucru important discutat cu lichidatorul judiciar al firmei este faptul că firma are active ce, odată vândute, pot acoperi costurile neutralizării deşeurilor”, a declarat pentru ”Adevărul” prefectul Radu Perianu. 

Deşi reporterul „Adevărul“ a încercat să ia legătura cu reprezentanţii firmei, aceştia n-au răspuns apelurilor repetate. 

Vă mai recomandăm şi:

Zeci de mii de profesori şi elevi, într-un program de educaţie de mediu care face minuni

Percheziţii la societăţi de colectare şi reciclare de deşeuri