Cum a fost descoperită o aşezare veche de peste 4.000 de ani în comuna Popeşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În urmă cu peste 30 de ani, în comuna argeşeană Popeşti se făcea o descoperire arheologică foarte importantă. Este vorba de o aşezare cu o vechime de peste 4.000 de ani. Care este povestea ei şi ce s-a descoperit în acel loc, aflaţi din materialul următor.

Concret, la Popeşti-Argeş a fost descoperit un tell. Termenul de tell a fost utilizat de către arheologi încă de la sfârşitul secolului al-XIX-lea pentru a desemna o movilă artificială realizată în urma acumulării vestigiilor locuirilor umane succesive, a fost împrumutat din terminologia locuitorilor arabi din Orientul Apropiat, acolo unde au fost cercetate primele monumente de acest tip.

În perioada 22 septembrie-12 octombrie 1986 Muzeul Judeţean Argeş a efectuat săpături de salvare în tell-ul de la Popeşti care se află la circa 58 km de Piteşti. Până în luna iulie 1985 în acel punct se afla o măgură cu înălţimea de circa 3,20 m şi un diametru de 40 m. Tell-ul, păstrat în tradiţia populară, locală sub denumirea de măgură, a fost nivelat de autorităţile din zonă cu ocazia unor lucrări executate în vara anului 1985.

“La momentul cercetărilor din tell-ul de la Popeşti, rămăsese o ridicătură de pământ cu înălţimea de 0,35 m, lungimea de 54 m, lăţimea de 0,44 m şi cu o imagine deplorabilă”, spune Teodor Cioflan, arheologul care a efectuat săpăturile la tell-ul de la Popeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate de profesorul Teodor Cioflan, a fost descoperită o aşezare din epoca chalcoliticului (sfârşitul epocii pietrei şi începututl epocii aramei), cultura gumelniţa, anii 2800-1900 î.Hr.

Un vas de cult, figurine şi fragmente de silexuri, printre obiectele găsite

În timpul săpăturilor arheologice efectuate, au fost trasate două secţiunii cu dimensiunile: prima avea lungimea de 44 m şi lăţimea de 2,5 m, iar cea de-a doua secţiune avea lungimea de 30 m şi lăţimea de 2,5 m. Din cercetarea efectuată prin săpături arheologice s-au descoperit două locuinţe în prima secţiune şi o locuinţă în secţiunea numărul doi. În această perioadă istorică, chalcoliticul, se petrece o întărire a gospodăriei, bazată pe viaţa sedentară a unei colectivităţi care se dezvolta secole în şir în acelaşi loc, aşa cum este cazul chiar la Popeşti.

Locuinţele din prima secţiune sunt indicate în săpături prin îngrămădiri de chirpic. Locuinţele trebuie să fi fost mai mari, deoarece într-una din ele s-a descoperit o vatră dreptunghiulară, care avea înălţimea de la podeaua locuinţei de 0,34 m şi colţurile uşor rotunjite. Deasupra vetrei s-au descoperit două zdrobitoare de piatră, zece fragmente de vase diferite, un vas castron, un vas de cult, o ceşcuţă, fragmente de silexuri, două fragmente de statuete feminine. În partea dreaptă a vetrei s-a săpat o groapă la nivelul podelei, unde s-au descoperit oase de animale domestice şi sălbatice, bou, porc, oaie, cerb şi zimbri, scoici de apă dulce, fragmente ceramice, cărbuni, două fragmente de străpungătoare, dăltiţe din piatră şi os, un topor trapezoidal, fragmente de figurine şi figurine întregi.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite