Exclusiv Când se redeschide adevărata cetate a lui Vlad Țepeș
0În această primăvară se va redeschide cetatea lui Vlad Țepeș de la Poienari-Argeș, iar autoritățile se așteaptă la un aflux mare de turiști din țară și de peste hotare.
Ridicată în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Negru Vodă, şi având la început un singur turn, Cetatea Poienari a fost extinsă în timpul domniei lui Vlad Ţepeş. Aflată aproape de Barajul Vidraru, aceasta a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Cetatea fost ultimul refugiu al lui Vlad Ţepeş înainte ca acesta să plece în Transilvania.
„Intenționăm să redeschidem pentru public cetatea Poienari în săptămâna 14-20 aprilie. Vom organiza și o conferință de presă în acest sens pe 14 aprilie. Toate detaliile privind redeschiderea cetății Poienari vor fi stabilite în maximum două săptămâni”, a declarat pentru „Adevărul” Adrian Bughiu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș.
În 2019, ultimul an în care a fost deschisă, cetatea Poienari a avut 100.000 de turiști, iar autoritățile locale se așteaptă ca după redeschidere numărul anual al turiștilor români și străini să se dubleze.
Cu toate că cetatea este amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, ea a primit numele de Poienari, de la satul puţin mai îndepărtat, însă, foarte probabil, mai vechi, pe care l-a şi stăpânit, după cum se arată într-un hrisov dat hareşenilor (arefenilor) de Mircea Ciobanul la 8 aprilie 1546. Cu acest nume o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.
În iulie 2021, Consiliul Județean Argeș a semnat contractul de proiectare și execuție cu asocierea câștigătoare a licitației, compusă din firmele EURAS – ARHING. Lucrările au început în vara anului 2022 și au fost finalizate în 2024.
Valoarea totală a contractului de finanţare pentru consolidarea și conservarea Cetății Poienari s-a ridicat la suma de 23,2 milioane lei, din care 9,6 milioane lei au fost fonduri nerambursabile, iar 13,6 milioane lei a fost contribuția beneficiarului.
Cum cetatea este foarte greu accesibilă, cele mai multe materiale au fost aduse cu elicopterul.
De la București și până la cetatea Poienari din comuna Arefu-Argeș sunt aproximativ 170 de kilometri.
Și cum riscurile unei grave deteriorări a cetății lui Vlad Țepeș erau mari, pe parcursul celor peste doi ani de lucrări s-au făcut numeroase consolidări ale zidurilor și stâncilor, inclusiv injectări cu beton. La turnul-donjon, ridicat la sfârșitul secolului al XIII-lea, s-au adus de asemenea consolidări majore, iar deasupra a fost montat un acoperiș din sticlă pentru a proteja turnul de intemperii.
„Vlad Țepeș a avut în total trei domnii. Prima și respectiv ultima domnie au fost doar de câteva luni. Iar în domnia intermediară, de mijloc, el a avut doar trei ctitorii: mănăstirea Comana, mănăstirea Snagov și cetatea Poienari. Castelul Bran nu are vreo legătură cu Vlad Țepeș, este numai marketing turistic, doar cetatea Poienari este clar legată de Vlad Țepeș. Cetatea Poienari a fost și vistierie, aici se păstra vistieria Țării Românești. Cetatea Poienari nu a fost cucerită vreodată, ci doar abandonată”, spune Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș.
Se încarcă comentariile...
