Acuzaţii grave la adresa fostului şef al DNA Piteşti, prim-procurorul Ion Rotaru, şi a judecătorului Ramona Creţu

Procesul verbal al inregistrarii convorbirii dintre Vlasceanu si Rotaru

Doi dintre inculpaţii din Dosarul permiselor spun că judecătoarea Ramona Creţu a favorizat mai multe persoane care îşi legau numele de scandalul "Mita pentru permise", iar din stenogramele convorbirilor telefonice ale fostului şef al SPCRPCIV Argeş, reiese că prim-procurorul Ion Rotaru, fostul şef al DNA Piteşti în persoană, a intervenit la Codruţ Vlăsceanu pentru a o “ajuta” pe nepoata soţiei sale să obţină permisul auto.

Gheorghe Mierlă, unul dintre inculpaţii din Dosarul permiselor, condamnat pe 14 februarie 2012 de Curtea de Apel Târgu Mureş la 7 ani de închisoare cu executare, a depus în urmă cu 11 zile, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, plângere penală împotriva celei care a pronunţat sentinţa, judecătoarea Ramona Creţu, a cărei soră şi al cărei nepot ar fi obţinut fraudulos permise de conducere la Piteşti. Gheorghe Mierlă crede că judecătoarea ar fi fost şantajată cu înregistrările audio care probau faptele rudelor şi ar fi pronunţat sentinţe “dictate”.  

Ramona Creţu, cea care a pronunţat sentinţele şi în cazul lui Codruţ Vlăsceanu - fostul şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule (SPCRPCIV) Argeş, dar şi pentru subcomisarul Gheorghe Voinea din cadrul aceluiaşi serviciu precum şi pentru ceilalţi 26 de inculpaţi din dosar, este acuzată de Gheorghe Mierlă de abuz în serviciu şi favorizarea unor persoane în procesul din dosarul 614/43/2008. Acuzaţiile se referă la faptul că magistratul ar fi oprit cercetările în cazul mai multor persoane influente din judeţul Argeş, care ar fi intervenit pe lângă Codruţ Vlăsceanu în vederea obţinerii frauduloase de permise pentru ele sau pentru terţe persoane.

Şi  fostul şef al SPCRPCIV Argeş, Codruţ  Vlăsceanu, sugerează că cercetările trebuiau extinse şi la alte nume decât cele din dosar. În sentinţa nr. 8/2012 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, la pagina 185, se face referire la “intervenţiile făcute direct la inculpatul Crăciun (n.r. angajat al SPCRPCIV) de către magistraţi care îşi desfăşurau profesia în raza judeţului Argeş, medici, profesori, funcţionari publici, directori de instituţii şi agenţi economici de interes local, prieteni şi rude; aceştia nu solicitau, în mod direct, expres, sume de bani, pentru ajutorul ce urmau să-l dea sau îl dăduseră deja…”.

Surprinzător este faptul că, deşi face referire inclusiv la intervenţiile unor magistraţi pe lângă angajatul SPCRPCIV, aceştia nu au fost nici măcar audiaţi în respectivul dosar. 

”Cine a instigat lucrătorii SPCRPCIV să încalce legea? Chiar cei care o aplică - aşa cum însăşi judecătoarea Ramona Creţu precizează în sentinţa 8/2012,  persoane care sunt favorizate de acelaşi judecător care, deşi îi acuză, nici măcar nu îi audiază”, spune fostul comisar Codruţ Vlăsceanu. 

Plângerea penală formulată de inculpatul Gh. Mierlă împotriva judecătorului Ramona Creţu a fost depusă la Parchetul de pe lângă ÎCCJ pe 8 noiembrie 2013.

“Din declaraţiile făptuitorilor Vlăsceanu Codruţ şi Voinea Vasile reise fără putinţă de tăgadă că cercetările trebuiau extinse cu privire la toate persoanele influente din judeţul Argeş, medici, profesori, procurori, judecători, directori de instituţii cât şi din xerocopiile proceselor verbale din dosarul de urmărire penală nr. 26/P/2008, unde se află multe astfel de exemple, urmărindu-se chiar prescripţia acestor fapte comise de către persoane care interveneau şi obţineau premise de conducere frauduloase, comiţând infracţiunea de trafic de influenţă, dar aceste persoane sunt mai presus de lege şi nu răspund penal întrucât sunt favorizate de doamna judecătoare Ramona Creţu; ori doamna judecătoare s-a rezumat în a opri cercetările împotriva acestor persoane influente din judeţul Argeş; mai mult decât atât, din declaraţiile făptuitorului Vlăsceanu Codruţ reiese fără niciun echivoc că la acesta a intervenit chiar sora doamnei judecătoare, care i-a cerut în mod expres şi imperativ obţinerea permisului pentru ea şi fiul său, fapt pentru care este evident excesul de putere al doamnei judecătoare în limitarea, oprirea extinderii cercetărilor, întrucât ar fi fost implicată şi sora sa cât şi nepotul ei, care ar fi trebuit, după ce au obţinut permis de conducere fraudulos, să răspundă penal şi să fie în boxa acuzaţilor împreună cu ceilalţi care de fapt se află în acest proces.

Solicit tragerea la răspundere penală a magistratului judecător Ramona Creţu de la Curtea de Apel Târgu Mureş pentru infracţiunile prevăzute şi pedepsite conform articolului 246 şi 264 CP.” , se arată în plângerea penală formulată împotriva magistratului de inculpatul Gh. Mierlă şi depusă, luna aceasta, la Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Ce spune Codruţ Vlăsceanu, fostul şef al SPCRPCIV Argeş

Fostul comisar-şef Codruţ Văsceanu, condamnat de aceeaşi instanţă la 14 ani de închisoare cu executare, cel care în mai multe rânduri a atras atenţia asupra unor neconcordanţe în dosarele în care a fost cercetat, susţine că există o înregistrare audio ce probează faptele invocate de Gheorghe  Mierlă. 

“În dezbaterea din şedinţa publică din 10 octombrie 2010, din CD-ul prezentat a rezultat, fără echivoc, că la SPCRPCIV Argeş se intervenise pentru sora judecătorului Ramona Creţu, cu privire la examenul auto ce urma să-l susţină. În momentul în care a aflat acest lucru din respectiva convorbire,  judecătorul trebuia să se abţină de la judecarea cauzei sau să facă investigaţii cu privire la scopul pentru care se intervenise pentru sora sa”, spune fostul comisar-şef Codruţ Vlăsceanu, care mai susţine că DNA ştia de acest aspect în momentul în care dosarul a fost repartizat “aleatoriu” judecătorului Ramona Creţu.

Prim-procurorul Ion Rotaru apare în trei dintre stenogramele care-l incriminează pe Vlăsceanu

Din stenogramele convorbirilor telefonice cu fostul şef de la Permise, Codruţ Vlăsceanu, reiese că prim-procurorul Ion Rotaru, fost şef al DNA Pitesti în 2008 când a izbucnit scandalul (în prezent, pensionar), a intervenit la Vlăsceanu pentru a o “ajuta” pe nepoata soţiei să obţină permisul auto. Cu toate acestea, cercetările n-au fost extinse şi asupra procurorului.

Iată una din stenograme:

-Da.

- Alo, Codruţ!

- Da!

- Salut, procurorul Rotaru te dernjează. 

- Am onoarea! Ordin!

- Să-ţi dea Dumnezeu sănătate. Şi o zi bună şi frumoasă. 

- La fel, dom’ procuror

- Codruţ, am şi io o rugăminte la tine. Am nepoata soţiei care dă şi ea examen

- Cum? Nu înţeleg! …

- …Luni…..Alo!

- Am nepoata lu’ nevastă-mea care dă şi ea luni…examen la tine…Alo

- Cu nepoata doamnei…Da…

- Da, da, da! () O cheamă Stoileanu Nicoleta.

- Da! 

- Mă ui… şi pă mine…

- Mă sunaşi luni domnu’ procuror ca să nu uit

- Să te sun luni?

- Da!

- Luni pă la ce oră?

- Pă la opt jumătate. Opt jumătate

- La opt jumătate te sun

- Te pup! Te pup. Te pup. Te pup

- Bine, dom’ procurator

- Sănătate. Numai bine

Nici fostul subprefect Ion Cârstoiu, cel care desemna comisiile de examinare nu e cercetat în dosar

Judecătoarea Ramona Creţu preciza, la pagina 177, alin. 1 din motivarea sentinţei nr 8 /2012, că “La examenul pentru obţinerea permisului de conducere, membrii comisiei de examinare erau desemnaţi de către prefect (nr. Ion Popa, la acea dată)”. Fostul prefect însă nu avea atribuţii în acest sens şi nu s-a ocupat niciodată cu desemnarea respectivelor comisii pentru că (aşa cu dealtfel, Ion Popa a şi declarat) de respectiva activitate răspundea direct subprefectul Ion Cârstoiu. 

“Oare ce a judecat Ramona Creţu în trei ani. Cât de mult a studiat motivarea sentinţei care a durat un an şi de ce evită să facă referire la cel care zilnic stabilea comisiile şi coordona activitatea serviciului de permise auto şi care, zilnic semna listele cu candidaţi (programatoare) şi tot zilnic stabilea membrii comisiei de examinare”, se întreabă fostul comisar-şef Codruţ Vlăsceanu.

 De amintit că fiul fostului subprefect Ion Cârstoiu, medicul Cătălin Cîrstoiu, este finul preşedintelui Traian Băsescu

Ce sentinţe a pronunţat Ramona Creţu în Dosarul permiselor

Pe 14 februarie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş s-a pronunţat pe fond în cazul permiselor obţinute pe bani de la Piteşti. În Dosarul Permiselor, 28 de inculpaţi au primit pedepse de la 1 la 14 ani de închisoare cu executare. Niciunul dintre inculpaţi nu a fost achitat, iar instanţa a dispus confiscarea sumelor de bani dobândite de inculpaţi de pe urma infracţiunilor săvârşite. Judecătoarea Mihaela Ramona Creţu a fost cea care a dat sentinţa atacată cu recurs la ÎCCJ, de către condamnaţii instanţei de la Tg. Mureş. Cei 28 de inculpaţi aşteaptă acum procesul amânat  pentru luna decembrie a acestui an.

Fostul şef al SPCRPCIV Argeş, Codruţ Vlăsceanu a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, precum şi interzicerea unor drepturi timp de patru ani, iar pentru constituirea unui grup infracţional organizat a primit 11 ani de închisoare şi trei ani de interzicere a unor drepturi. Adjunctul său, Vasile Voinea, a fost condamnat la 11 ani şi opt luni de închisoare cu executare şi patru ani de interzicere a unor drepturi, în urma contopirii pedepselor pentru constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată, fals intelectual aflat în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Printre inculpaţii care au fost condamnaţi la închisoare cu executare se numără şi poliţiştii Daniel Zidaru, Laurenţiu Ionuţ Bălan, Traian Proca, Aurelian Rădoi, Ion Ionaşcu, Daniel Paul Mandu şi Laurenţiu Georgel Neagoe. Poliţiştii Virgil Ioniţă şi Mihai Crăciun au primit ca pedeapsă închisoarea cu suspendare.