„Ţâţă“ şi Părpăuţă, vedete pe Interpol în 2015. Unde sunt infractorii condamnaţi, în total, la 19 ani de închisoare
0
Adrian Marin-Botez, zis „Ţâţă“, a devenit vedetă internaţională după o gafă de proporţii a gardienilor, care l-au eliberat din arestul Poliţiei în loc să-l mute în penitenciar. Părpăuţă a fugit în Suedia sperând să primească azil politic pentru a nu executa cei şase ani de detenţie pentru evaziune fiscală.
Interlopul Adrian Marin-Botez (37 de ani) este dat în urmărire internaţională după ce Poliţia Română l-a scăpat printre degete pe 30 iunie 2014, într-un mod de tot râsul.
Liderul grupării care s-a răfuit cu Dumitru Mironescu la bariera de la Lilieci-Bacău (februarie 2011) a fost eliberat din arestul Poliţiei Capitalei chiar în ziua în care primise sentinţa de 12 ani de închisoare cu executare.
Decizia fusese dată de Curtea de Apel Bacău şi menţinută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „Ţâţă” fiind condamnat pentru constituire grup infracţional organizat, tentativă la omor calificat şi distrugere.
După pronunţarea sentinţei, în loc să fie transferat din arestul Poliţiei Capitalei în penitenciar, „Ţâţă” a fost eliberat. Imediat s-a constituit o anchetă internă, dar rezultatele nu au lămurit dacă gafa s-a produs pentru că instanţa a redactat greşit actul pe care l-a trimis la arestul Poliţiei, sau dacă poliţiştii de la arest au interpretat greşit documentul trimis de instanţă.
După acest episod, pe 23 iulie, şeful Poliţiei Capitalei, Mihai Pruteanu, a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne.
Prins după trei ani de căutări, căutat acum prin Interpol
Adrian Marin Botez fusese prins în luna mai 2014, după trei ani de căutări. Pe 20 mai 2014, „Ţâţă” a fost prins într-un bar din Bucureşti în urma unei acţiuni coordonate de poliţiştii din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale, Direcţiei Operaţiuni Speciale şi SIAS.
El dispăruse la scurt timp după ce în februarie 2011, gruparea pe care o coordona l-a bătut cu bâtele pe un alt interlop, Dumitru Puiu Mironescu, în zona barierei CFR de la Lilieci, Bacău, într-o răfuială de tip mafiot ce avea drept scop suprimarea lui Mironescu.
Pe numele lui „Ţâţă” a fost emis un mandat internaţional de căutare, datele lui Adrian Marin-Botez figurând şi în prezent în reţeaua Interpol. Conform acestor date, persoana căutată are 1,75 metri înălţime, constituţie atletică (100 de kg), este brunet şi are ochii căprui.
Părpăuţă, fugar în Suedia ca să scape de închisoare
Andrei Părpăuţă (39 de ani), este căutat de poliţiştii români pentru a executa o condamnare de 6 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, pronunţată în primăvara anului trecut de magistraţii Curţii de Apel Bacău.
Pe numele lui Părpăuţă, autorităţile române au emis în luna mai 2014 un mandat european de arestare pentru a executa pedeapsa rămasă defintivă, după ce prima instanţă (Tribunalul Neamţ), îl condamnase în noiembrie 2013, la 7 ani de detenţie.
Cu o zi înainte de a afla pedeapsa defintivă, individul a fugit de la domiciliu, şi a ajuns tocmai în capitala Suediei, unde a solicitat azil politic. Cererea i-a fost respinsă, iar poliţiştii au mers la locuinţa pe care Părpăuţă o închiriase în Stockholm, pentru a-l extrăda în România, însă nu l-au mai găsit, drept pentru care acesta este căutat acum în baza mandatului de arestare.
Andrei Părpăuţă este acuzat că în perioada 2008-2011 a înfiinţat mai multe firme împreună cu membrii unei grupări pe care o coordona. Reţeaua avea ca scop găsirea de oameni uşor de convins, care, în schimbul unor sume modice, semnau preluarea firmelor-fantomă controlate de Părpăuţă.
La firmele astfel înfiinţate se emiteau facturi fictive, se simula achitarea acestora prin transferuri bancare, pentru ca apoi sumele să fie retrase în numerar din bănci de Andrei Părpăuţă. Acesta le împărţea ulterior administratorilor societăţilor care făceau plăţile, iar Părpăuţă beneficia de comisioane între 10 şi 25% din suma tranzacţionată.
Ca să obţină banii, membrii grupării au folosit peste 40 de societăţi comerciale înregistrate pe numele persoanelor din anturajul lor. Anchetatorii susţin că prin aceste activităţi comerciale, fictive statul a fost prejudiciat cu circa 7,5 milioane de lei.
Pe aceeaşi temă:
„Ţâţă“, ultimul pe lista urmăriţilor din Neamţ
Capul celei mai mari escrocherii din Neamţ a fost condamnat la şapte ani de închisoare
Se încarcă comentariile...
