Povestea pictoriţei franceze convertită la ortodoxism şi devenită maică la Văratec

Slujba a fost săvârşită de episcopul Nichifor Botoşăneanul FOTO Ziarul Lumina

În urmă cu 15 ani, o pictoriţă din Franţa renunţa, împreună cu soţul, la traiul din capitala ţării natale pentru liniştea satului monastic Văratec, recent devenind călugăriţă.

Mănăstirea Văratec, ascunsă în Munţii Stânişoarei, a consemnat, în luna noiembrie 2021, două momente mai speciale. Unul a fost celebrarea unei maici care a împlinit 100 de ani, un astfel de eveniment nemaiavând loc de peste o jumătate de secol, iar al doilea, petrecut în zi de mare sărbătoare, în 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, a fost slujba de tundere în monahism, în cadrul Sfintei Liturghii, a sorei Françoise Détouche, o franţuzoaică în vârstă de 82 de ani, convertită la ortodoxism cu ani în urmă. 

Slujba a fost oficiată de Nichifor Botoşăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, iar naşa de călugărie a noii monahii a fost stareţa aşezământului, stavrofora Iosefina Giosanu. Sora Françoise a primit la călugărie numele Sfintei Cuvioase Radegonda (regina francilor, iar mai apoi monahie la Poitiers). 

Conform Ziarullumina.ro, rânduiala călugăriei, numită şi „al doilea botez“, presupune, pe lângă intrarea în biserică sub mantia naşului, făgăduinţele, tăierea părului, primirea hainelor şi a însemnelor monahale: paramanul, cămaşa, haina dreptăţii şi a veseliei, crucea, dulama, papucii, rasa, potcapul, mantia, mătăniile, crucea şi făclia.

 „Persoana care intră în mănăstire şi doreşte să devină monah sau monahie trebuie să treacă mai întâi prin cele două etape premergătoare: noviciatul şi rasoforia. Noviciatul este o perioadă de probă, în care fratele sau sora petrec un timp în mănăstire pentru a-şi da seama dacă au vocaţie autentică pentru monahism. Rasoforia reprezintă un legământ mai strâns pe care novicele îl face cu Dumnezeu, fiind deseori asemănată cu o logodnă“. 

„La Văratec a găsit foarte multă frumuseţe“ 

Acestea au fost câteva vorbe rostite în cuvântul de învăţătură de către părintele Nichifor Botoşăneanul, citat de Ziarullumina.ro, care a mai spus că „trecerea de la treapta de rasofor la cea de monah se face în cadrul slujbei de tundere în monahism, în care rasoforul depune cele trei voturi care stau la temelia vieţuirii monahale: ascultarea, sărăcia şi fecioria“. 

Françoise Détouche, care este pictoriţă, şi soţul său, Guy, s-au stabilit în satul monastic Văratec acum

15 ani, renunţând la traiul din capitala Franţei după ce, în 1990, s-au convertit la ortodoxism. Ei l-au cunoscut pe IPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, care studia atunci la Facultatea Saint Serge din Paris, singurul aşezământ ortodox din Occident, din cadrul Universităţii de la Sorbona. 

Sora Françoise a primit la călugărie numele Cuvioase Radegonda FOTO Ziarul Lumina

În anul 2016, actuala maică Radegonda şi-a pierdut soţul, astfel că a ales să devină maică în cadrul obştei secularei mănăstiri. Aici a găsit şi refugiul ideal pentru pasiunea sa, pictura, având în portofoliu şi câteva expoziţii. Ultima a fost în martie 2019, când a expus câteva zeci de lucrări la Galeria de artă „Gheorghe Vadana“ din Piatra Neamţ. 

O altă expoziţie a fost la Centrul Cultural Spiritual Văratec, în 2017, pe simeze fiind alte câteva zeci

de tablouri cu tematică religioasă, biserici, portrete, icoane, interioare, peisaje din împrejurimile satului monastic, de la aşezămintele de cult din Munţii Stânişoarei etc. „Aceste tablouri înseamnă trăirile ei. La Văratec a găsit foarte multă frumuseţe şi căldură din partea tuturor maicilor“, spunea, la vernisaj, o maică de la lăcaşul de cult. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Mari scriitori, despre molimele care le-au afectat viaţa. Ion Creangă: „Lucrul rău nu piere cu una, cu două“

Destăinuirile unei femei veteran de război, de 100 de ani martoră a istoriei. „Am simţit multe. Şi război, şi boală, şi foamete. Am prins toate epocile“ FOTO