Monedă extrem de rară, descoperită din întâmplare. În timpul cărui voievod a fost bătută

Monedadescoperită a ajuns la Complexul Muzeal Moldova din Iaşi FOTO Poliţia Română

O monedă extrem de rară, care datează de pe vremea unui voievod moldovean, a fost descoperită întâmplător de un bărbat care săpa în curtea locuinţei

O monedă extrem de rară, care e susceptibilă de a face parte din patrimoniul cultural naţional, Categoria Tezaur, a fost descoperită din întâmplare într-o localitate din judeţul Neamţ, de către un bărbat care efectua lucrări agricole în curtea locuinţei sale. 

Pentru că nu avea cunoştinţe în numismatică, plus că inscripţiile erau în chirilică, dar dându-şi seama că ceea ce găsit poate avea o mare însemnătate, acesta a postat o imagine pe Facebook, întrebând dacă „banul“ era valoros şi ce reprezintă. 

Avea să afle că moneda este extrem de rară şi face parte din primele serii emise în România, în timpul domniei lui Ion

Vodă cel Cumplit, căruia i se mai spunea şi Armeanul, sau Ioan Vodă cel Viteaz, după cum l-au denumit comuniştii. Despre postarea cu pricina au aflat şi poliţiştii specializaţi în protejarea patrimoniului naţional, fiind demarate cercetări. 

Cel în cauză a fost contactat şi i s-a spus ce trebuie făcut în aceste cazuri, astfel că a înştiinţat primăria, anunţând ce a găsit. S-a mai constatat că nemţeanul nu a intenţionat să ascundă în vreun fel descoperirea.

 „La data de 12 aprilie, poliţiştii Serviciul de Investigaţii Criminale Iaşi s-au sesizat din oficiu cu privire

la o postare a unei persoane, însoţită de două fotografii cu o monedă veche, prin care solicita informaţii de la cunoscători despre aceasta. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că persoana care avea moneda este din judeţul Neamţ şi a găsit-o pe timpul efectuării unor lucrări agricole în curtea locuinţei. Bunul a fost predat către Complexul Muzeal Moldova Iaşi“, a transmis Poliţia. 

Moneda cu pricina datează din perioada 1572 - 1574, din timpul domniei lui Ion Vodă cel Cumplit şi face parte din prima serie de bani româneşti. Este confecţionată din aramă, având diametrul de circa 24 de milimetri. În colecţia Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi se regăseşte încă o monedă de acest fel, fiind exemplare destul de rar întâlnite. 

Ce este pe aversul şi reversul monedei

Ce rsul monedei, într-un cerc perlat este stema Moldovei - capul de bour având între coarne o stea cu cinci sau şase raze, flancat la stânga şi la dreapta de anul de emisie, scris cu litere chirilice, mai fiind

un cerc perlat exterior şi o inscripţie circulară. Pe revers este efigia domnitorului, cu plete, barbă şi purtând pălărie, în cerc liniar interior şi exterior şi altă inscripţie. Despre monedele„bătute“ în vremea lui Ioan Vodă, referinţe sunt prezentate pe http://romaniancoins.org, „prin deosebita amabilitate a domnului Adrian Popovici“, după cum se menţionează: 

Puţine din monedele emise în vremea lui Ion Vodă se mai păstrază FOTO Romaniancoins.org

„Moneda a fost bătută în anul 7081 de la facerea lumii, adică în 1573 după numărătoarea folosită azi. Literele chirilice - foarte multe - au aproape toate un corespondent numeric. Sunt simbolizate prin litere cifrele de la 1 la 9, apoi zecile şi sutele. De exemplu, pentru numerele 1, 2, 3, 4 şi 5 se foloseau literele A, V, G, D şi E. Utilizând

litere chirilice, anul 7081 se scrie ZPA. Z (care arată cam ca un 3) înseamnă 7, P este 80 iar A este 1. Nu s-a folosit nici o cifră pentru a indica sutele, fiindcă nu era cazul. Z fiind în faţa lui P şi A, înseamnă că se referă la mii. În scris, spre a se deosebi de litere, numerele aveau o bară deasupra, eventual puncte înainte şi după (sau cam aşa ceva)“.

Tot pe Romaniancoins.org se mai spune că moneda lui Ion Vodă este amintită de cronicarul Miron Costin în lucrarea „De neamul moldovenilor“, unde oferă o descriere cu toate nu s-a arătat care domn a emis-oa putut spune care domn a bătut-o. Menţiunea se află în capitolul al cincilea, în care sînt amintite cetăţile Moldovei:

„Iar banul ce au aflat mai gios de Roman, iar la năruitura unii cetăţi, de care cât şestacii cei de patru bani leşeşti şi mai gros, de aramă roşie şi chipul domnului suptu pălărie nemţască şi-n pregiur slove sârbeşti: «oteţ

moldavskii»: «tatăl Moldovei»; iar într-altă parte scrie: hereghia de Moldova. Acii hereghiia lătineşte să dzice: hereditas, adecă strămoşie“.

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Monştrii sexuali din Neamţ: şi-au pus în aplicare fanteziile pe propriii copii. Totul a ieşit la iveală după ce băieţelul a fugit de acasă

Alt mod de şmen la pensionari: bancnota pierdută sau uitată în bancomat. Cum acţiona un escroc