Haladeţ, lapşă şi vereniki de Crăciunul pe stil vechi. Mâncărurile tradiţionale ale sărbătorii la lipoveni

De Crăciun, copiii din comunităţile de lipoveni merg la colindat în prima zi a sărbătorii, şi nu în Ajun, aşa cum este obiceiul în cazul Crăciunului pe stil nou. La masa de Crăciun este foarte bine stabilită ordinea de servire a bucatelor.

Cei aproximativ un milion de credincioşi ordodocşi de rit vechi din ţară sărbătoresc astăzi Ajunul Crăciunului, iar mâine Naşterea Domnului.

Obiceiurile acestor comunităţi răspândite în toată România diferă de cele ale majoritarilor, având particularităţi, fie că vorbim de ritualurile religioase, fie că este vorba despre bucate tradiţionale. 

La lipoveni, 6 ianuarie înseamnă ultima zi a postului, una în care gospodinele prepară mâncărurile pentru sărbătoare. 

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladeţ, o piftie pregătită cu hrean şi usturoi, lapşa, o zamă făcută din tăiţei de casă fierţi în supă de pasăre, găluşte - sărmăluţele în foi de viţă sau varză, cârnaţi de porc şi diverse sortimente de friptură.

La desert se servesc cozonaci cu nucă sau vareniki - un fel de colţunaşi cu brânză şi alte specialităţi ruseşti.

„Din generaţie în generaţie, obiceiurile noastre se păstrează, chiar dacă timpurile actuale au mai schimbat câte ceva. Facem bucate tradiţionale, găluşte, lapşă, haladeţ, iar în ajun se mănâncă turtă cu seminţe de cânepă, julfă. La masă ne aşezăm în ziua de Crăciun, după slujba de dimineaţă şi după ce ne blagosloveşte părintele să mâncăm de frupt, pentru că noi, bătrânii, ţinem post“, aflăm de la Maria Ivanov, din Piatra Neamţ. 

Ziua de ajun înseamnă, în acelaşi timp, şi începutul ceremonialului religios al Crăciunului, ce debutează cu Vecernia, de pe la ora 14.00 la 16.00 şi, apoi Utrenia, de la ora 17.30, care poate ţine până spre miezul nopţii.

Masa şi colindatul, după slujba religioasă

La lipoveni, în seara Ajunului copiii nu umblă cu colinda pentru a vesti Naşterea Pruncului Sfânt, acest lucru având loc a doua zi. 

De Crăciun, pe 7 ianuarie, credincioşii se adună iar la biserică, pentru a asista la Sfânta Liturghie, după care copiii cântă Hristos Rajdaeţa Slaviti, un colind tradiţional despre naşterea Mântuitorului interpretat în slavonă. 

După terminarea slujbei se ia masa în familie, iar colindătorii pleacă să vestească Naşterea Măntuitorului şi pe la alte case.

La  masa tradiţională de Crăciun, este foarte bine stabilită ordinea de servire a bucatelor.

„Prima oară se aduc răciturile, apoi zama lipovenească, urmează găluştele, friptura şi, la urmă, dulciurile. Avem pregătite şi alte feluri de mâncăruri specifice Crăciunului, care nu sunt exclusiv lipoveneşti“, a mai spus Maria Ivanov. 

Cât priveşte Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România, ea a luat fiinţă în 1924, când Biserica Ortodoxă a introdus calendarul gregorian fapt care a determinat un grup de preoţi şi credincioşi să ţină sărbătorile după vechiul calendar iulian. 

Practic, tradiţiile şi obiceiurile sunt similare celor de pe stil nou, cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile. Crăciunul este pe 7 ianuarie, Anul Nou în noaptea de 13/14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19.