FOTO Lecţia unui veteran de 94 de ani care a lucrat pe şantierele barajului Bicaz şi la hidrocentrala de la Stejaru: „Meseria se fură, nu se dă mură-n gură“
0
Gheorghe Grivasă este veteranul hidroenergeticienilor din zona Moldovei, cel mai longeviv meseriaş de pe şantierele barajului Bicaz şi centralei Dimitrie Leonida, unde se produce energie din apa lacului Izorul Muntelui.
Gheorghe Grivasă (94 de ani) este cel mai vârstnic hidroenergetician care a lucrat la barajul Bicaz şi la hidrocentrala „Dimitrie Leonida“ (fosta uzină „V. I. Lenin“) din satul Stejaru, comuna Pângăraţi, judeţul Neamţ. Nu departe de casa unde locuieşte bătrânul se află complexul hidrocentralei unde apa captată din lacul de acumulare Izvorul Muntelui este transformată în energie electrică, după ce străbate un tunel săpat în munte lung de 4,7 km, cu diametrul de 7 metri.
„Toţi colegii din generaţia mea s-au dus, au murit. Numai eu am fost cel mai obraznic“, constată hâtru Nea Mitică. I se spune Mitică, pentru că în familie erau mulţi bărbaţi cu prenumele Gheorghe, şi trebuia să se facă o diferenţă.
În ciuda vârstei, bătrânul îi uimeşte pe toţi cu vitalitatea sa.
„L-am găsit citind fără ochelari la vârsta asta. În altă zi când l-am vizitat, cosea iarba“, spune cu uşoară invidie Ion Pricop (82 de ani), fost coleg cu Nea Mitică la hidrocentrala de la Stejau, unde a lucrat ca electrician.
Singura problemă de sănătate, explicabilă şi datorită vârstei, dar şi profesiei, este că nu aude prea bine.
„Nu aud aşa bine acum, din cauza compresoarelor care făceau zgomot. Eu ascultam cu urechea motorul la eşapament să văd dacă lucrează în 4 sau în 6 timpi“, recunoaşte Gheorghe Grivasă.
Gheorghe Grivasă, apreciat cu titlul de Cel mai bun mecanic

Între 1950 şi 1960 în Neamţ erau deschise şantierele de lucrări pentru amenajarea hidroenergetică a râului Bistriţa, având ca punct de start şi bază construcţia barajului de la Bicaz. În paralel, se lucra la centrala hidroelectrică „Dimitrie Leonida” (numită iniţial „V. I. Lenin”), amplasată la piciorul muntelui Botoşanu, la circa 15 km în aval de baraj, în localitatea Stejaru.
Pe locul unde este centrala erau iniţial mai multe gospodării, între care şi cea a lui Gheorghe Grivasă. Familiile au fost strămutate de autorităţi pentru a face loc uzinei electrice.
Imagine de arhivă cu uzina electrică "Dimitrie Leonida" din Stejaru, comuna Pângăraţi

„În 1956 am început să lucrez ca lăcătuş mecanic la hidrocentrala care se construia aici la Stejaru. Am lucrat la castelul de echilibru, la conductele forţate, la casa vanelor şi unde a fost nevoie. Am lucrat zi, noapte, Paşti, Crăciun, când am fost solicitat”, îşi aminteşte Nea Mitică.
Meseria spune că a furat-o de la un unchi, că nu a avut şcoală, dar că a făcut totul cu pasiune şi, cel mai important, ce a făcut a dat rezultate:
„Carte multă nu am ştiut, dar e o vorbă: <Carte multă nu se cere, să fii prost şi să ai putere>. Meseria am învăţat-o de la un unchi care era mecanic şi care mi-a spus: <Meseria se fură, nu se dă mură-n gură>. Am lucrat cu diferiţi maiştri şi ingineri şi am avut de unde fura meserie. Dar erau şi unii ingineri care veneau direct din facultate şi pe care îi învăţam eu meserie“
Gheorghe Grivasă FOTO: Florin Jbanca

Recunoscut pentru priceperea sa, Gheorghe Grivasă a fost detaşat o perioadă la barajul de la Bicaz, aflat în şantier.
„Am lucrat şi la baraj, la grătare. M-am transferat la Electromontaj şi îmi amintesc că dintr-o cabină, de sus, trebuia să tragem un cablu de forţă pentru a alimenta cu un scripet vanele de jos, de la ieşire din baraj“.
Ulterior, Nea Mitică a revenit la hidrocentrala Stejaru, dată în exploatare la 1 octombrie 1960 unde a luat în primire staţia de compresoare care tocmai se înfiinţase, dar nu era suficient personal pregătit. Într-o primă etapă, în uzină au fost montate 4 grupuri de 27,5 MW care au intrat in funcţiune pe rând în perioada 1 octombrie 1960 - 2 februarie 1961. Ultimele două grupuri de câte 50 MW au intrat în exploatare la 29 iunie 1962, respectiv la 5 octombrie în acelaşi an. În primii 50 de ani de existenţă, centrala a produs peste 20 de miliarde de MWh.
Uzina electrică "Dimitrie Leonida" din Stejaru, comuna Pângăraţi

„Nu vreau să mă bat cu mâna în piept ce-am făcut eu. Nu am răsturnat pietre de moară, dar roadele mele au dat rezultate sută la sută“, mai spune bătrânul care a avut şi experienţa războiului pe frontul deschis în zona Iaşi.