Palatul de la Țigănești, de la lux și opulență, la grajd de vaci și capre
0Palatul lui Costache Conachi, de la Țigănești, unul dintre cei care au pus bazele poeziei moderne româneşti, este o ruină. Conacul care găzduia petrecerile elitei din acea vreme, a ajuns grajd pentru vaci și capre.
Confiscat de comuniști după Al Doilea Război Mondial, conacul de la Țigănești a trecut prin vremuri tulburi. A fost transformat în „Centrul Şcolar Agricol” şi mai apoi în „Liceul Agricol Tecuci”. Ulterior, a ajuns sediul Întreprinderii Agricole de Stat. În 1981, impozantul palat a fost dat în administrarea combinatului siderurgic de la Galați, fiind transformat într-un club privat accesibil doar elitei comuniste și mai puțin angajaților colosului siderurgic.
După Revoluție, Academia Română, care a moștenit prin testament Palatul de la Țigănești, a început un proces pentru a intra în posesia proprietății confiscată abuziv de comuniști. Au urmat ani de procese, timp în care, conacul a fost lăsat fără pază, fiind vandalizat de hoți și lăsat să se degradeze tot mai mult. În 2017, Academia Română a obținut definitiv în instanță palatul de la Țigănești, însă soarta acestuia nu s-a schimbat.
„Noi avem o corespondență cu cei de la Academia Română. Nu au preluat palatul deoarece firma Dunasi, cea care l-a deținut, a fost desființată. Sunt niște probleme de ordin litigios acolo. Dacă vrei să dai amendă, nici nu ai cui să dai. Firma care deținea acest palat nu mai există, practic. Este iradiată. Am ridicat această problemă și la Ministerul Culturii și și-au făcut cruce. Au spus că nu au mai auzit de așa ceva. Acolo nu este pază și în continuare pasc vacile”, spune prof. Cătălin Negoiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură.
Primarul localității Munteni, Dănuț Oprea, spune că ar vrea să reabiliteze conacul cu fonduri europene, dacă ar putea să-l preia de la Academia Română. Potrivit primarului, palatul, monument istoric, ar putea fi un obiectiv turistic important pentru comună.
„Anul trecut, au venit de la Academia Română să vadă palatul. Am mers împreună la fața locului și am vorbit să facem un parteneriat cu Primăria, prin care noi să preluăm conacul și terenul, să accesăm fonduri europene și să-l salvăm. Din păcate, totul a rămas la nivel de discuții. Nu s-a mai întâmplat nimic și este păcat de acest palat. Este o clădire cu valoare istorică importantă, dar care se degradează tot mai mult. Dacă nu se intervine acolo, se dărâmă tot. Nici măcar nu e păzită, pasc vacile acolo”, a declarat pentru „Adevărul” primarul Dănuț Oprea.
Între timp, impozantul conac se degradează tot mai mult. Cele trei decenii de nepăsare au lăsat urme adânci asupra clădirii: apa s-a infiltrat în zidărie, tencuiala a căzut, au apărut fisuri tot mai mari, iar la un cutremur mai puternic, imobilul riscă să se prăbușească.
Conacul de la Țigănești se află la câțiva kilometri de orașul Tecuci, în comuna Munteni, și figurează ca monument istoric și arhitectural pe lista Ministerului Culturii. De asemenea, monument istoric este și poarta conacului, construită în stil neogotic şi care se poate vedea în partea de sud a moşiei.
Cine a fost Costache Conachi
Poetul Costache Conachi s-a născut pe 14 octombrie 1777, în Ţigăneşti, judeţul Galaţi. Descendent dintr-o familie boierească fanariotă, acesta a ocupat înalte funcţii dregătoreşti în Moldova. Educat de către un refugiat francez, Conachi a studiat ingineria, limbile clasice, greaca modernă, turca şi franceza. El a pledat mereu pentru luminarea poporului şi a realizat un proiect de reformă a învăţământului în Moldova pe principiul „studiul trebuie să aibă un scop moral”.
În scrierile sale, acesta avea în vedere unirea Principatelor. Costache Conachi a scris însă şi poezii erotice pe care Ibrăileanu şi Iorga le citau ca exemple de dulcegării penibile şi îşi băteau joc de acestea.
Scriitorul s-a stins din viaţă în anul 1849, în conacul de la Țigănești, din județul Galați.
Se încarcă comentariile...
