Record de intoxicații cu ciuperci. Nicio instituție nu poate verifica marfa negustorilor ambulanți
0În Bihor s-a înregistrat un record de intoxicaţii cu ciuperci, în timp instituţiile responsabile cu sănătatea publică nu au specialist care să verifice marfa vândută de comercianţii neautorizaţi.
În doar trei săptămâni, 43 de persoane au ajuns la Spitalul clinic judeţean din Oradea, iar patru oameni au fost internaţi la secția de Terapie Intensivă din cauza complicaţiilor generate de ciuperci otrăvitoare.
„Este un record, iar noi am sesizat încă din septembrie problema Direcţiei de Sănătate Publică. A şi fost emis un comunicat de presă, pentru a atrage atenţia populaţiei să nu mai culeagă ciupercile pe care nu le cunosc şi să nici nu apeleze de la comercianţi neautorizaţi pentru că pot cumpăra ciuperci toxice”, a explicat directorul medical al spitalului, dr. Lucia Daina.
Mulţi comercianţi, nici o autorizaţie
Ordinul 410/2008 al Ministerului Mediului, care reglementează comerţul cu fructe şi plante din flora spontană condiţionează comerţul cu aceste produse cu obţinerea unei autorizaţii specială din partea Ministerului Mediului, prin Agenţiile judeţene de Mediu.
În caz contrar, adică dacă nu au obţinut documentul, persoanele fizice pot culege ciuperci doar „pentru consum sau folosinţă proprie în familie”, după cum se precizează la articolul 14 al ordinului.
Problema este că actul normativ nu prevede şi sancţiuni pentru cei care îl încalcă. Comercianţii neautorizaţi au invadat judeţul. Ciupercile se vând peste tot, online sau offline, la marginea drumurilor, la intrarea în pieţe, în pungi, pe ziare, lădiţe.
Toţi comercianţii neautorizaţi se jură că ciupercile lor sunt comestibile şi le laudă gustul. Oiene, cuci, bureţi de rouă, piciorul căprioarei, urechea iepurelui, sunt doar câteva denumiri ale ciupercilor vândute însă care, pentru mulţi cumpărători, nu spun nimic. „Eu cumpăr doar ce cunosc”, spune o orădeancă oprită în Piaţa Cetate din Oradea.
Cei care se aventurează să încerce soiuri noi, n-au nicio şansă să le poată verifica.
În timp ce în Municipiul Sfântu Gheorghe, de pildă, există specialişti micologi care verifică zilnic ciupercile vândute prin pieţe, în Oradea, cumpărătorii nu pot fi ajutaţi de nicio instituţie a statului dintre cele responsabile pentru sănătatea publică şi siguranţa alimentelor, pentru că nu au personal ori laborator de specialitate.
De la Ana, la Caiafa.
Laboratoarele Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor şi cel al Direcţiei de Sănătate Publică poate controla ciupercile doar de radioactivitate, nu şi dacă sunt toxice.
La Direcţia Silvică Bihor, cu propriul centru de recoltare, nimeni nu-şi poate da cu părerea, la fel cum nici Direcţia Agricolă şi nici Oficiul Fitosanitar Bihor nu are vreun funcţionar priceput la ciuperci. „Ei pot verifica doar dacă sunt infestate de dăunători”, spune şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan.
De cealaltă parte, instituţiile de control susţin că fac verificări permanente pentru a-i opri pe comercianţii neautorizaţi însă spun că fenomenul e greu de stăpânit.
„I-am notificat inclusiv pe reprezentanţii Direcţiei Silvice Bihor, pentru că sunt culese din zonele aflate în administrarea lor, să facă verificări”, spune Samuel Milian, şeful Poliţiei Locale Oradea.
Din luna iunie până în prezent, polițiștii locali au împărţit în medie 64 de sancţiuni, lunar, între comercianţi neautorizaţi prinşi că vând ciuperci ori fructe de pădure în oraş. Amenda se aplică, însă, pentru ocuparea domeniului public(1.000 lei) ori pentru comerţ neautorizat(între 500 şi 1.000 lei), dar nu pentru vânzarea unor produse care ar putea fi toxice.
Mănâncă doar ce cunoşti
Chit că problema o reprezintă tocmai faptul că multe dintre ciupercile comestibile au surate otrăvitoare cu care pot fi confundate şi care pot genera probleme grave şi chiar decesul, spune orădeanul Szabo Claudiu, pasionat de micologie.
„Bureţii de rouă, de pildă, trebuiesc verificate minuţios. Recent am surprins o bătrânică pe o pajişte. Culegea bureți de rouă, dar a pus în pungă şi burete de rouă fals, care e toxic! Deci până şi cunoscătorii se pot înşela”, explică el.
Szabo a desfiinţează şi aşa zisele teste „populare”, cum sunt cele cu pătrunjel, ceapă, argint, care şi-ar schimba culoarea doar în prezența ciupercilor toxice şi care sunt, zice el, inutile, la fel și credinţa că cele tratate cu lapte, oţet, cele fierte ar putea rămâne fără toxine. „Eu recomand strict consumul ciupercilor de care suntem siguri”, spune Szabo.
Periculoase
Potrivit Direcției de Sănătate Publică Bihor, în România există peste 1.600 de specii de ciuperci cu „pălărie”, dintre care aproximativ 400 se cunosc a fi comestibile şi peste 200 specii toxice.
Cele mai periculoase sunt Buretele viperei (Amanita Phalloides), Buretele primăvăratic (Amanita verna) și Buretele tomnatic (Amanita virosa), precum şi Pălăria nebunului (Cortinarius orellanus), respectiv Pălăria ucigaşă (Cortinarius rubellus), pentru că primele simptome - greaţă severă, diaree, vărsături - apar târziu, la peste 8 ore de la consum, după care se pierd şi reapar la aproximativ 5 zile după ingerare, când deja toxinele au deteriorat ficatul, rinichii, pancreasul şi inima.
Se încarcă comentariile...
