Printre ruinele Cetăţii a renăscut Teatrul de Vară

Primul pas pentru atragerea turiștilor din întreaga regiune tranilvăneană s-a făcut prin inagurarea scenei estivale. Înconjurați de vestigii arheologice, orădeni și turiști  au ocazia să apalud spectacole de estradă  și dans în Bastionul Ciunt al Cetății Oradea.

De mai bine de trei ani Cetatea Oradea a intrat în restaurare.  Parte din fonduri europene, parte din bugetul local, finanțările au început să dea roade și rezultatele se văd cu ochiul liber. În timp ce aproape 20 de milioane de euro, fonduri europene, sunt  investiți pentru reabilitarea a opt corpuri de clădire, în paralel primăria Oradea și Consililul Județean au finanțat cu aproape trei milioane de lei construcția teatrului de vară, în Bastionul Ciunt.
Astfel, pentru prima dată după aproape 20 de ani cetatea câștigă primul punct important în viața culturală a orașului. „Teatrul de vară este important pentru comunitatea locală și intenția noastră este să-l facem important pentru întreaga regiune", a spus viceprimarul Biro Rozalia.
Cu o capacitate de 800 de locuri și o scenă de peste 100 de metri pătrați, teatrul este dotat și cu vestiare pentru actori și magazii pentru depozitarea decorurilor, care au fost amenajate în galeriile subterane. Pentru ca actorii să aibă accesul separat de public, ei ajung direct pe scenă printr-o scară subterană. „Mai sunt lucrări de făcut la infrastructură,  și sunt izolații care trebuie realizate, dar în data de 21 august aici va avea loc primul spectacol", a mai spus viceprimarul. Inaugurarea se face prin sosirea unei trupe maghiare de dans.

Vestigii ascunse

Atmosfera medievală a teatrului este dublată de mărturii istorice, scoase le lumină odată cu începerea construcțiilor. „Înainte de orice lucrare primul pas pe care-l facem sunt studiile arheologice. Când ne-am apucat de săpături, aveam la îndemână și  o hartă a locului întocmită de arhitectul de militar Lodovico Marini. Practic era o schiță a locului care data din anul 1599, când s-au făcut reparații prima dată în bastion", explică arhitectul Ernest Pafka. „Pe hartă era indicată o cazemată. Noi nu știam sigur dacă ea există sau doar a fost în plan să o construiască", mai spune arhitectul. Săpăturile arheologice au scos însă la suprafață vechea cazemată formată din două încăperi, care a servit și ca depozit de pulbere. Chiar dacă nu a fost încă restauratîă, zidurile ei exterioare, în stare foarte bună,  au fost împrejmuite și fac parte acum din decorul teatrului estival.
„O altă descoperire importantă, au fost rămășițete a două clădiri medievale, care datează de la sfârșitul secolului 15. „S-au păstrat urme din fundație și  elemente de piatră ale ușilor, pe care le vom pune în valoare", a mai spus arhitectul. Rămășițele sunt mărturii ale cetății de înainte de construirea propriu-zisă a bastionului ciunt, care s-a făcut în 1570.

Secundar

Circuit turistic

În paralel cu construcția teatrului estival, în cetate s-a lucrat la restaurarea a opt corpuri de clădire. Proiectul de 20 de milioane de euro, bani europeni, are termen de finalizare în 2015 și deja s-au inugurat două corpuri. Dincolo de restaurări însă, scopul principal al proiectului este introducerea cetății pe harta turismului internațional. Cel mai important aspect al proiectului este că Cetatea va avea funcțiuni care dau viață unor ziduri. În primii cinci ani de la restaurarea nu ai voie să produci bani, dar pe termen lung, știm că va aduce venituri", subliniază Dumitru Sim, managerul proiectului.

Vom găzdui ONG-uri care să organizeze activități în cetate. Să avem scenete despre întemeierea cetății, expoziții de pictură, proiecții de filme. Toatea acestea presupun implicarea activă a publicului în viața cetății. Creem și spații comerciale, magazine de suveniruri sau terase", mai spune managerul. Un cinematograf  va lua viață lângă teatru în timp ce Muzeul Pâinii , care și-a aprins deja primul foc anul acesta, va atrage vizitatorii cu miros de pâine coaptă. "Nu în ultimul rând vom face o bibliotecă virtuală. Facem asta pentru că Cetatea Oradea a avut una dintre cele mai mari biblioteci din S-V Europei, care a fost distrusă odată cu manuscrisele regilor maghiari", mai explică Sim.