Zece diferenţe între graţierea din timpul lui Năstase şi graţierea propusă de PSD din timpul lui Dragnea. Conform legii de acum 15 ani, Dragnea nu ar fi fost graţiat
0
Precedentul act normativ din România privind graţierea colectivă a unor pedepse a fost adoptat în 2002, prin deciziile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Cel care şi-a pus semnătura pe actul normativ, din partea Camerei, a fost actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu. Cu toate acestea, legea a fost modificată urmare a unei decizii de neconstituţionalitate a Curţii.
Peste 1.000 de persoane au fost eliberate la finele anului 2002 şi începutul anului 2003 în baza unei legi de graţiere ce a fost adoptată de Parlamentul României, în care partid majoritar era PSD. Legea 543/2002 a fost adoptată urmare a voturilor majoritare pe care atât Camera Deputaţilor, cât şi Senatul le-au acordat în iunie, respectiv septembrie 2002.
Preşedintele Camerei Deputaţilor de la acel moment era Valer Dorneanu, în prezent preşedinte al Curţii Constituţionale a României. Deşi actul normativ a fost semnat, în calitate sa de preşedinte al camerei inferioare a Parlamentului, de cel ce avea să devină preşedintele Curţii, una dintre prevederile sale au fost declarate neconstituţionale la momentul respectiv.
Sunt mai multe deosebiri între proiectul de Ordonanţă de Urgenţă propus de Guvernul PSD de acum şi legea privind graţierea colectivă din 2002. Una dintre diferenţele esenţiale sunt şi cu privire la articolul 13 din Legea 78/2000 în baza căruia au fost condamnaţi sau sunt cercetaţi/judecaţi mai mulţi politicieni – printre care şi Liviu Dragnea. Pentru infracţiunea prevăzută la acest articol, în 2002, nu s-a aplicat graţierea.
Legea 543/2002, o puteţi consulta aici.
1. Spre deosebire de actul normativ din 2002, PSD îşi doreşte acum adoptarea proiectul prin OUG şi nu printr-o lege organică adoptată de Parlament.
2. În Legea 543/2002 erau graţiate doar pedepsele pentru care se pronunţase o decizie definitivă până la data publicării în Monitorul Oficial a legii (această prevedere a fost declarată neconstituţională prin decizia cu numărul 89, din 27 februarie 2003). În proiectul de OUG actual sunt graţiate inclusiv faptele pentru care nu s-a pronunţat o decizie definitivă, ba chiar şi faptele care nu au fost încă descoperite până la data eventualei intrări în vigoare a actului normativ.
3. Spre deosebire de proiectul din 2017, Legea 543/2002 nu permitea graţierea pedepselor primite pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată. Celelalte forme de abuz în serviciu erau graţiate.
4. În 2002, graţierea avea efecte şi asupra măsurilor educative dispuse de instanţă. În proiectul din 2017 această prevedere nu mai există.
5. Legea 543/2002 nu se graţia pe jumătate, indiferent de natura infracţiunii, pedepsele acordate persoanelor care au peste 60 de ani sau au un copil de sub 5 ani în întreţinere.
6. Trei infracţiuni de fals - intelectual, material în înscrisuri oficiale şi în inscrisuri sub semnătură privată - erau pe lista infracţiunilor pentru care nu se aplica graţierea. În proiectul de OUG actual, pentru cele trei infracţiuni se aplică graţierea.
7. Spre deosebire de actualul proiect de lege, în Legea 543/2002 se preciza că sunt exceptate de graţiere infracţiunile 7-18 din Legea 78/2002, privind combaterea faptelor de corupţie. În proiectul de OUG de acum, din categoria infracţiunilor exceptate de la graţiere fac parte doar cele prevăzute de art 5., aliniatele 1 şi 3. De pildă, articolul 13 din Legea 78/2000, care prevede: „Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani”, în baza căruia a fost condamnat Liviu Dragnea, nu era graţiat potrivit Legii 543/2002. Dacă OUG actual va intra în forma actuală, pedepsele în baza articolul 13 vor fi graţiate.
8. Legea 543/2002 excepta de la graţiere 6 articole din legea privind evaziunea fiscală, printre care şi cele în formă agravantă. OUG actual exceptă de la graţiere doar 3 articole din actuala legislaţie privind evaziunea fiscală, nu şi cele în formă lor agravantă. De menţionat că actul normativ privind evaziunea fiscală din 2002, ce data din 1994, a fost abrogat.
9. Graţierile din 2002 nu erau condiţionate în niciun fel de plata prejudiciilor imputate. În cazul proiectului actual, graţierea se face doar cu plata prejudiciului, în termen de 1 an, în cazul pedepselor de sub 5 ani. Această obligaţie nu se aplică celor care au peste 60 de ani şi beneficiază de graţiere.
10. În legea de graţiere de acum 15 ani exista prevederea că nicio infracţiune peste 15 ani nu poate fi graţiată. În proiectul actual, chiar şi aceste pedepse pot fi reduse cu jumătate în cazul persoanelor peste 60 de ani, femeilor gravide, celor care au boli incurabile sau un copil de sub 5 ani.
Proiect OUG privind graţierea, mai jos:
OUG Pentru Gratierea Unor Pedepse by Ionut Benea on Scribd
Se încarcă comentariile...
