Problemele de sănătate ale lui Mihai Eminescu, explicate de cercetători. S-a luptat cu o depresie severă
0La 172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, o cercetare făcută la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, pe baza documentelor medicilor care l-au tratat pe poet, demontează un mit despre diagnosticul de sifilis ce i-ar fi fost pus.
Dincolo de opera incontestabilă a lui Mihai Eminescu, la 172 de ani de la naşterea sa, câteva aspecte ce ţin de viaţa personală a poetului încă stârnesc controverse.
Specialiştii din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi au lansat o nouă ipoteză despre starea de sănătate a lui Eminescu. Au fost analizate documentele a zece medici ieşeni care l-au tratat pe marele poet pentru diverse probleme de sănătate.
Rezultatele arată că nu ar fi avut sifilis, aşa cum s-a crezut până astăzi, ci s-a luptat cu o depresie severă, dar şi cu o boală infecţioasă.
„Sunt o mulţime de documente care vin să demonstreze că Eminescu nu a avut sifilis, iar medicii concluzionează că a avut o tulburare mentală de tip psihoză maniaco-depresivă”, spune Richard Constantinescu - profesor de istoria medicinei, UMF Iaşi.
O boală infecţioasă
Ce le-ar fi dat bătăi de cap medicilor vremii în stabilirea diagnosticului corect în cazul stării de sănătate a poetului ar fi fost o boală infecţioasă. Aceasta este ipoteza pe care o spun specialiştii de la UMF Iaşi.
„Patologiile pe care le avea la picior, avea nişte leziuni care îl făceau pe Eminescu să sufere. Dar descrierile lor din perspectiva aceasta clinică, a dermatologiei, au demonstrat că erau aşa numitele ectime, o anumită infecţie, şi nu manifestări ale sifilisului”, a mai explicat dr. Richard Constantinescu.
În perioada în care a locuit la Iaşi, marele poet a consultat cei mai renumiţi medici pentru a-şi trata depresia severă şi afecţiunea de la picioare.
„În jur de zece medici, din Iaşi, care l-au examinat în două rânduri. L-au trimis la Viena, l-au trimis la mănăstirea Neamţ sau la Băile Repedea, un episod iarăşi puţin cunoscut. Sunt de specialităţi diferite. Gustavo Tremba era chirurg, medic al armatei, polonez, profesor, profesori de la medicină, bacteriologi, histologi”, spune profesorul în istoria medicinei.
„Juca teatru”
Dr. Richard Constantinescu spune, ca o părere personală pe care şi-a format-o în urma acestei cercetări, că din toate însemnările medicilor reiese personalitatea puternică a poetului. Mai mult decât atât, se crede că poetul ar fi jucat uneori teatru, din dorinţa de a fi în centrul atenţiei.
„E un personaj dificil, un personaj care s-a născut cu anumite calităţi. Eu cred că şi juca teatru uneori, pentru că multe din manifestările lui, cred că, ştiind faptul că lumea reacţionează, că se scrie despre el, îi plăcea să se joace”, conchide Richard Constantinescu - profesor istoria medicinei, UMF Iaşi.
S-a stins la doar 39 de ani
„Luceafărul poeziei româneşti“ sau „poetul nepereche“, aşa cum a fost numit, de-a lungul vremii, Mihai Eminescu (1850-1889), a stârnit o adevărată revoluţie în literatura română. Acum există centre de studii eminesciene, dar şi profesia de eminescolog. Amorurile sale, ca şi picanteriile vieţii boeme au fost, de asemenea, subiectul unor ample polemici în mediul public, încă din timpul vieţii poetului. Născut la Botoşani, Eminescu şi-a petrecut copilăria la Ipoteşti, iar o mare parte din tinereţe, studiind în unele dintre cele mai mari oraşe ale Europei, precum Paris sau Viena.
Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din Bucureşti, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii.
În 1948 era ales, post-mortem, membru al Academiei Române.
Creaţia literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice.