Pelerinaj la moaștele Cuvioasei Parascheva. Sfânta Moldovei a ajuns la Iași cu patru secole în urmă
0O legătură extrem de apropiată între români și moaștele Sfintei Parascheva a început în urmă cu 75 de ani, atunci când clericii și credincioșii au purtat moaștele prin județele Moldovei afectate de secetă.
Aflate la Iași încă din anul 1641, atunci când au fost aduse din cetatea Constantinopolului, moaștele Sfintei Parascheva aduse în ținutul Moldovei au fost considerate dintotdeauna o adevărată minune. Încă din acele vremuri, oamenii de toate rangurile au îngenuncheat în fața moaștelor și le-au considerat un dar trimis de Dumnezeu către populația din această zonă.
O legătură importantă s-a format imediat după război, în anul 1947, atunci când seceta și problemele lăsate în urmă de război au înrăutățit și mai mult viața moldovenilor.
Astfel, credincioșii și clericii au scos moaștele Sfintei într-un pelerinaj în mai toate orașele importante din zona Moldovei, din acea perioadă. Oamenii din Roman, Bacău, Suceava, Vaslui s-au închinat la moaștele Sfintei Parascheva pentru ca seceta nemiloasă să înceteze, iar oamenii să revină la viața normală de dinainte de război.
De altfel, oamenii din localitatea Rădășeni, din județul Suceava, povestesc că, imediat după ce moaștele Sfintei Parascheva au trecut prin satul lor, norii s-au adunat deasupra localității și a început să plouă. De atunci, ziua de 14 octombrie a devenit extrem de importantă pentru locuitorii din Rădășeni, care fac pomenire în fiecare an și împart oamenilor din bogățiile pământului pentru care au muncit în acel an.
Cozi de sute de mii de pelerini, anual
Sute de mii de pelerini ajung anual la Iași, pentru a se ruga la racla Sfintei Parascheva, unii dintre ei venind în tot timpul anului, însă cei mai mulți preferând să stea la coadă în perioada hramului, în jurul datei de 14 octombrie.
Înainte de 14 octombrie, racla Sfintei Parascheva, care stă în timpul anului în interiorul Catedralei Mitropolitane din Iași, este scoasă în curtea bisericii și pusă într-un baldachin special, împodobit cu flori aduse voluntar, de aproape două decenii, în fiecare an, de o familie din București.
Credința și tradiția, mai puternice decât pandemia
O perioadă extrem de dificilă în ceea ce privește pelerinajul la racla Sfintei Parascheva a fost cea a pandemiei, când s-au iscat discuții din cauza aglomerației create, deși se impunea distanțarea socială în condițiile în care zeci de oameni mureau zilnic infectați cu Sars-CoV-2.
Cel mai greu moment a fost în anul 2020, primul al pandemiei, atunci când mai mulți oameni au protestat chiar în timpul slujbelor desfășurate pe Bulevardul „Ștefan cel Mare” din Iași. Zeci de persoane au forțat atunci gardurile montate pentru păstrarea distanțării sociale, încercând să ajungă la racla Sfintei Parascheva. Pentru a ajunge la racla Sfintei, oamenii erau legitimați și nu aveau voie să intre în interiorul Catedralei Mitropolitane dacă nu aveau buletin de Iași.
„Anul acesta, suntem mai puțini la Sfintele Moaște spre închinare. Suntem mai puțini pentru că nu toți au avut posibilitatea să vină la Iași pentru a-i mulțumi Sfintei, pentru a o ruga să nu contenească să mijlocească în fața lui Dumnezeu pentru sănătatea, îndreptarea, mângâierea și mântuirea noastră”, afirma ÎPS Teofan în timpul slujbei din octombrie 2020.
Anul 2021, cel de-al doilea al pandemiei, nu i-a mai împiedicat pe credincioși să vină la racla Sfintei, peste 10.000 de oameni participând doar la slujba din ziua de 14 octombrie.
Pe Bulevardul „Ștefan cel Mare” din Iași au fost amplasate câteva ecrane de mari dimensiuni, pentru ca cei veniţi în pelerinaj să poată asculta şi urmări ceremonialul religios şi din alte zone în afara celor din faţa scenei. Accesul în zonă a fost permis oricărei persoane, indiferent de localitatea de domiciliu sau dacă era vaccinat sau nu, iar singurele condiţii impuse au fost respectarea măsurilor de distanţare şi purtarea măştii de protecţie sanitară.
Desfășurarea în condiții normale a fost pusă în pericol și în anul 2021, în săptămâna premergătoare sărbătorii înregistrându-se peste 500 de cazuri de infectare cu Sars-CoV-2, doar în județul Iași.
„Am venit pentru linişte, liniştea sufletească. Ne rugăm să fim sănătoşi şi să trecem cu bine peste perioada actuală. Am auzit că Sfânta face foarte multe minuni. Am venit de la Bucureşti, am plecat azi-noapte, la ora 1 de acasă. Sperăm să scăpăm de această năpastă care a dat peste noi. Vin mereu la Sfântă, de peste zece ani”, a spus unul dintre pelerinii prezenţi la Iaşi în anul 2021.
Minunile Sfintei Parascheva
În afara întâmplării din vara anului 1947, de la Rădășeni, alte evenimente au fost povestite de-a lungul timpului de către credincioși ca fiind minuni date de Sfânta Parascheva, care le-a ascultat rugăciunile.
De exemplu, o femeie din județul Neamț, a povestit că în anul 1994, pe vremea când era elevă la un liceu de informatică, avea insomnii, nervozitate, dureri de cap și semne de oboseală care nu îi dădeau pace.
„Am consultat un psihiatru, am urmat tratamentul prescris, dar starea mea nu s-a ameliorat. Am continuat tratamentul până când, după o lună de zile, am ajuns cu salvarea la Neurologie. În timpul internării mele, mama a participat la slujbe lângă racla Sfintei Parascheva şi s-a rugat cu lacrimi pentru sănătate şi mântuire. În spital, în timpul examenului la psihiatru, nu ştiam să mai rezolv nici operaţii elementare de matematică. Mi s-a recomandat o tomografie, dar era necesară o programare pentru care trebuia ‒ pe vremea aceea ‒ să aştept 2-3 luni. Am mers însoțită de mama pentru a face această programare, pentru că mă simţeam foarte rău. Am fost surprinse de atitudinea medicului, plină de dragoste, respect şi milă faţă de aproapele, care a făcut posibilă efectuarea tomografiei chiar a doua zi. Mama mea conchide că această grea încercare a determinat şi modificarea atitudinii întregii familii faţă de calitatea rugăciunilor adresate Bunului Dumnezeu. Mulţumesc în fiecare zi Sfintei Cuvioase Parascheva pentru ajutorul sfânt pe care mi l-a dat şi pentru grija de mamă pe care simt că mi-o poartă mereu”, a povestit Maria-Luminița, pentru Doxologia.
O altă întâmplare este povestită de un inginer, care era extrem de bolnav la plămâni, iar medicii au amânat timp de două săptămâni o intervenție care ar fi trebuit să îl ajute. În acest timp, mama bărbatului a mers să se roage la moaștele Sfintei Parascheva, iar după câteva zile, doctorii au observat că leziunile pulmonare s-au vindecat miraculos și l-au lăsat pe bărbat să plece acasă.
Despre Sfânta Cuvioasă Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea, născută pe malul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Părinții au crescut-o cu dragoste de Dumnezeu, fratele s-a călugărit sub numele de Eftimie și a fost ales episcop, iar la vârsta de zece ani, impresionată de o slujbă la care a luat parte, micuța Parascheva a decis să își împartă toate hainele săracilor.
La fel a făcut și cu moștenirea primită după câțiva ani de la părinți, împărțind totul cu oamenii nevoiași, iar ea s-a retras în pustietate.
După moartea Sfintei, trupul acesteia a fost găsit de niște credincioși „neputred și plin de mireasmă”, și a fost dus la Biserica „Sfinții Apostoli”, din Epivata. Trupul acesteia a stat în biserica din Epivata timp de aproape două secole, fiind mai apoi mutată în mai multe zone unde locuitorii sufereau de pe urma războaielor din acele vremuri. În anul 1641, moaștele Sfintei Parascheva au avut parte de ultima strămutare, domnitorul Vasile Lupu al Moldovei primind drept recunoștință moaștele de la patriarhul Partenie I, după ce Vasile Lupu a plătit toate datoriile pe care le avea către Patriarhia din Constantinopol.
Se încarcă comentariile...
