Informaţii mai puţin ştiute despre viaţa deşeurilor generate de noi. Tipurile de gunoaie care se descompun în mii de ani
0Puţini români aleg să colecteze selectiv deşeurile, iar asta se vede în nivelul redus de reciclare raportat anual în datele Eurostat. România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte procentul de deşeuri menajere reciclate.
Consumerismul a devenit un mod de viaţă pentru cei mai mulţi dintre români, iar lipsa unei educaţii în ceea ce priveşte implicarea în protejarea mediului se vede mai ales atunci când apar statisticile europene privind gradul de reciclare a deşeurilor. România se află constant pe ultimul loc în ceea ce priveşte procentul de deşeuri menajare reciclate, ajungând anul trecut la doar 3%.
Pentru a înţelege impactul pe care fiecare dintre noi îl are asupra mediului, înainte de a arunca în acelaşi tomberon pungile de plastic cu recipientele de sticlă şi resturile organice ar trebui să ştim că unele deşeuri au nevoie de chiar şi de 4.000 de ani pentru a se descopune.
Potrivit celor de la Asociaţia Mai Bine din Iaşi, perioada în care un deşeu se descompune sau devine biodegradabil depinde de materialul din care este confecţionat. Astfel, dacă un deşeu de hârtie are nevoie de 3 luni să se descompună, un filtru de ţigară, între unul şi doi ani, un card de credit dispare în circa 1.000 de ani. Tot între 100 şi 1.000 de ani durează ca o sticlă din plastic sau o cutie de aluminiu să se descompună, în timp ce recipientele din sticlă au o durată de viaţă de 4.000 d ani.
Pe de altă parte, o atenţie deosebită trebuie acordată uleiului alimentar uzat, care este foarte toxic pentru mediu şi necesită colectare şi depozitare corespunzătoare. „Un litru de ulei alimentar uzat aruncat la chiuvetă poate contamina până la un milion de litri de apă potabilă ori o suprafaţă de zeci de metri pătraţi, acesta putând să pătrundă în pânza freatică“, transmit reprezentanţii Asociaţiei „Mai Bine“, care susţin că uleiul ar trebui dus la un centru de colectare.
Una dintre cele mai mari generatoare de deşeuri şi poluare este industria alimentară. Potrivit specialiştilor, pentru un kilogram de carne de vită se consumă în jur de 15.000 de litri de apă. Costisitoare este şi industria textilă. Practic, pentru o pereche de blugi este nevoie de 32 de kilograme de materii prime şi se consumă în jur de 8.000 de litri de apă.
Pentru a reduce impactul asupra mediului, se recomandă cumpărarea doar a produselor strict necesare, achiziţia lor de la producători locali şi adoptarea practicilor de consum colaborativ, de tip bike-sharing sau car-sharing. „Fructele şi legumele de sezon şi locale consumă în medie de 10 până la 20 de ori mai puţin petrol faţă de cele importate“, explică cei de la „Mai Bine“.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
