Care este cea mai veche clădire din municipiul Iaşi. Istoricii au lămurit o controversă perpetuată de interpretarea greşită a unui document de arhivă
0Majoritatea ieşenilor ştiu că Biserica Armenească ar fi cea mai veche clădire rămasă încă în picioare în municipiul Iaşi. Teoria a fost demontată de specialiştii de la Direcţia de Cultură. Cea mai veche clădire încă funcţională din Iaşi are o vechime de 430 de ani.
Mai multe lucrări de specialitate atestă Biserica Armenească, situată în zona Târgu Cucu, ar fi cea mai veche clădire încă funcţională existentă pe raza municipiului Iaşi. La baza acestei teorii stă o inscripţie păstrată acum în interiorul bisericii, cu hramul "Sf. Născătoare": "Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia Bisericii Sfânta Născătoare de Dumnezeu, prin stăruinţa părintelui Iacob şi a lui Hagi Marcar şi Grigor. 1395".
Istoricii ieşeni Dan Bădărău şi Ioan Caproşu susţin însă că inscripţia este un "fals grosolan". Elementul care a determinat această concluzie este menţionarea anului 1395 de la sfârşitul inscripţiei. Acesta este considerat un an stabilit după calendarul care folosea numerotaţia după Anno Domini. Chiar şi marele istoric Nicolae Iorga afirma în 1929, în cadrul unei conferinţe susţinute la Paris, că anul a fost adăugat mai târziu.
Se poate afirma cu certitudine că biserica a fost construită la sfârşitul secolului al XVI-lea, începutul secolului al XVII-lea, dar a fost reconstruită aproape în totalitate în 1803.
"Când vorbim despre cea mai veche clădire, trebuie să avem în vedere ca acea construcţie să nu fi suferit modificări radicale de-a lungul timpului. Majoritatea clădirilor vechi, de patrimoniu, din Iaşi, se află însă în această situaţie. De aceea, noi nu putem pretinde să avem monumente incluse în patrimoniul UNESCO, precum sunt mănăstirile din Suceava. Se poate afirma cu certitudine că cea mai veche clădire din municipiul Iaşi este Biserica Galata", a declarat Virgil Băbîi, şeful Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi.
Biserica Galata, cu hramul "Înălţarea Domnului" a fost atestată documentar în anii 1582-1583 şi a rămas în picioare de atunci. O lucrare de restaurare a avut loc în anii 1960, atunci când s-a îndepărtat o "văruială modernă" dată peste pictura originală.
Construcţia, ridicată de domnitorul Petru Şchiopul, a mai trecut printr-un incendiu, în 1762, care a afectat serios interiorul, repictat în 1811.
În biserică a fost înmormântată o fiică a domnitorului Petru Şchiopu, Despina (care a decedat prin 1587-1588, probabil la scurt timp după naştere), fiul său Vlad (care a murit tot la o vârstă fragedă) şi soţia sa, Maria Amirali, originară din Rhodos, care a murit se pare în 1588 (an în care la Iaşi a fost o teribilă epidemie de ciumă).
Mormântul soţiei nu a fost acoperit cu o piatră funerară şi astfel a scăpat neprofanat. Cu ocazia restaurărilor din 1961-1971 s-au găsit aici podoabele cu care ea a fost înmormântată, între care şi un interesant inel cu pecete. Din cele şase morminte descoperite atunci, doar acestea trei au putut fi sigur legate de numele ctitorului. Dar, este foarte probabil ca şi celelalte să fi aparţinut unor persoane din familiile domnitoare ale Moldovei.
La 1653, Paul de Alep descria mănăstirea ca fiind înconjurată de un gard (o îngrăditură) de lemn. La 1713, Erasm Henric Schneider de Weismantel vorbea despre palisadele din lemn de stejar ale mănăstirii. Actualul zid a fost construit în 1735 de egumenul Nectarie, cu ajutorul domnitorului Grigore II Matei Ghica.
Biserica a rămas un reper pentru stilul moldovenesc şi muntenesc multă vreme după construcţia ei. Este prima biserică din spaţiul românesc cu două clopotniţe, motiv pentru care a fost o "biserică-prototip" pentru construcţiile similare ridicate în Moldova în secolele următoare.
În acest moment, biserica este încă funcţională. Acolo slujesc patru maici, coordonate de maica stareţă.
Pe aceeaşi temă:
Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi: o reabilitare care nu se mai încheie
Se încarcă comentariile...
