Bijuteria din centrul Iaşiului. Povestea Mănăstirii Trei Ierarhi, care a supravieţuit focului şi năvălitorilor
0Cei care au vizitat măcar o dată capitala Moldovei s-au oprit, cu siguranţă, şi în dreptul unei superbe biserici care se află chiar în centrul oraşului. Mănăstirea Trei Ierarhi, o adevărată bijuterie a Iaşiului, a trecut prin multe încercări de-a lungi existenţei.
Pe lângă aspectul impresionant, la fel de interesantă este şi povestea acestei mănăstiri, care a rămas în picioare după ce a trecut prin foc şi a fost călcată de năvălitori.
Trei Ierarhi, bijuteria din centrul Iaşiului
Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi este situată în centrul tradiţional al Iaşului, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt - fosta Uliţă Domnească - pe partea dreapta venind dinspre Catedrala Mitropolitană, foarte aproape de Palatul Culturii.
Biserica a fost construită de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637 -1639, că necropola domnească, reflectând aspiraţia ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri şi forme tradiţionale cu materiale preţioase şi o decoraţie fastuoasă.
Mitropolitul Varlaam a sfinţit aceast sfânt locaş la dată de 6 mai 1639, iar doi ani mai târziu aici au fost aşezate moaştele Sf. Cuvioase Parascheva. În cadrul acestei mănăstiri au funcţionat o tipografie şi un Colegiu, viitoarea Academie Domnească. În anul 1970, mănăstirea a fost închisă, slujbe fiind oficiate doar de sărbătoarea hramului şi în ziua de 24 ianuarie. Mănăstirea a fost redeschisă după 1989, la iniţiativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Faima monumentului este dată de broderia de piatră a zidurilor exterioare, păstrată în formă originală, în cea mai mare parte. Hramul este sărbătorit de Sfinţii Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur), pe data de 30 Ianuarie.
Încercările prin care a trecut Mănăstirea Trei Ierarhi
De-a lungul anilor, superba mănăstire din centrul Iaşiului a trecut prin multe încercări. În anul 1650, biserica a fost jefuită şi arsă de năvălitorii din est, iar în anul 1686 a fost călcată de năvălitorii din nord. Totodată, mănăstirea a fost zguduită de mai multe cutremure, în anii 1711, 1781, 1795 şi 1802.
Aceasta a fost refăcută după Războiul de Independenţă, în 1877, lucrările ce ţin de arhitectură fiind efectuate între anii 1882 şi 1887. În următorii aproximativ 10 ani au fost refăcute picturile şi a fost reamenajat interiorul. Astfel, mănăstirea a fost resfinţită în anul 1904, sub domnia regelui Carol l.
Se încarcă comentariile...
