VIDEO Constantin Bursan, politicianul interbelic rămas în istoria Hunedoarei, a fost comemorat în faţa ctitoriilor sale
0
Zeci de oameni l-au comemorat sâmbătă pe Constantin Bursan, fostul deputat al Hunedoarei care sprijinit ridicarea celor mai importante edificii construite în perioada interbelică în oraş: palatul administrativ şi catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Constantin Bursan, unul dintre cele mai cunoscute personalităţi care şi-au legat numele de istoria din ultimul secol a Hunedoarei, a fost comemorat sâmbătă, de Săbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. S-au împlinit 128 de ani de la naşterea sa şi 54 de ani de la moartea sa.
Zeci de oameni au participat la slujba din faţa statuii fostului deputat liberal al Hunedoarei anilor 1930. Constantin Bursan a fost primul cetăţean de onoare al Hunedorei interbelice, titlu pe care l-a primit în anul 1937, pentru sprijinul pe care l-a acordat pentru ridicarea palatului administrativ din Hunedoara şi a catedralei din Centrul vechi.
Constantin Bursan a rămas în istorie ca un personaj controversat. Potrivit mai multor istorici Constantin Bursan a fost spion şi agent al serviciilor secrete britanice şi naziste, sub numele conspirativ "Doctor Ecko" sau "Doctor Bruno". Deputatul liberal a avut un destin tragic. O dată cu instaurarea regimului comunist din 1946, Constantin Bursan a fost trecut imediat în rândul inamicilor statului. A fost deposedat de averea impresionată pe care o deţinea, iar în octombrie 1950 a fost arestat şi trimis în beciurile Securităţii.

După o anchetă îndelungată, fostul deputat liberal de Hunedoara a fost condamnat, doi ani mai târziu, la 25 de ani de temniţă grea pentru complicitate la crimă de înaltă trădare. În 1962, Constantin Bursan a murit în închisoarea din Jilava, la vârsta de 74 de ani, după 12 ani de chinuri, iar trupul său nu a mai fost predat familiei pentru a fi înhumat.
Constantin Bursan a fost comemorat în faţa primăriei
Vă recomandăm şi:
Clădirea veche a Primăriei Hunedoara a fost şi loc de detenţie, dar şi sediu de judecătorie. Palatul din centrul vechi al Hunedoarei a fost construitla mijlocul anilor 1930, pe datorie, iar pentru că nu au mai avut bani să îl doteze, cei de la primărie au cerut un ajutor disperat deputatului Constantin Bursan.
Cel mai izolat oraş al judeţului Hunedoara are mai puţin de 9.000 de locuitori, majoritatea pensionari din minerit. În ultimii ani tot mai multe dintre locuinţele construite în anii 1960 – 1970 în Uricani au fost lăsate pustii. Oraşul impresionează prin linişte, dar mai ales prin monumentele sale ciudate: copii ale operelor lui Brâncuşi, statui ale minerilor stahanovişti şi monumentul “ţepelor”.
Adăpostul antiatomic din Hunedoara a rămas, la peste jumătate de secol de la crearea lui, unul dintre cele mai misterioase locuri din municipiu: un obiectiv fascinant prin secretele şi imensitatea sa, care în viitor ar putea deveni o atracţie turistică importantă.
Unul dintre cele mai ciudate mituri care circulă pe seama Castelului Corvinilor din Hunedoara este că proprietarii cetăţii ar fi construit un tunel secret, cu scopul de a se putea salva folosindu-l în timpul unui asediu. Niciun cercetător nu confirmă legenda tunelului misterios, însă povestea acestuia continuă să aprindă imaginaţia localnicilor şi a turiştilor.
S-au împlinit 115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferate îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor. Povestea mocăniţei hunedorene are un final trist – în prezent, linia este dezafectată, iar mocăniţele care transportau călători şi mărfuri au ajuns o amintire.