Video VIDEO Bisericile „fantomă”, atracţiile bizare ale Lacului Cinciş. Ultimele rămăşiţe ale satelor aflate sub apă ascund poveşti înfiorătoare
0
Trei biserici vechi şi ruinate, abandonate de jumătate de secol, au ajuns atracţiile neobişnuite pentru excursioniştii de pe Lacul Cinciş. Două dintre ele au rămas pe malul abrupt, în zone mai puţin accesibile, iar a treia se află sub ape, şi doar turla poate fi uneori zărită.
Lacul Cinciş, aflat la 15 kilometri de Hunedoara, a păstrat istorii fascinante, iar cea mai cunoscută dintre ele porneşte de la ruinele bisericilor vechi ale sale, abandonate în locuri greu accesibile sau înghiţite de ape. Zidurile a două biserici au rămas încă în picioare şi au devenit atracţiile neobişnuite pentru excursionişti şi amatori de fotografii.
O alta stă scufundată în ape, iar uneori, în vremurile secetoase, când nivelul lacului de acumulare scade vertiginos, i se poate vede turla ieşind din apele tulburi ale Cincişului. Toate stau mărturii pentru povestea amenajării lacului de acumulare, în locul celor cinci sate pe care autorităţile regimului comunist le-au strămutat din văile râului Cerna.
„Din anii 1960, au fost inundate satele Cinciş, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni, la construcţia barajului Lacului Cinciş. Erau peste 100 de case, însă cele mai multe dintre ele au fost demolate, iar sătenii au fost mutaţi pe deal, unde şi-au ridicat case noi. Şi mormintee au fost mutate pe deal, la Cinciş, însă multe au rămas sub ape. Cu bisericile a fost mai greu, fiind păcat să fie distruse. Cea mai veche dintre ele, de cinci secole, a fost răscumpărată de partid, iar acum zace pe fundul lacului. Celelalte au rămas pustii”, spune Maria Panţa, o vârstnică din sat.
VIDEO Bisericile din satele înghiţite de apele Lacului Cinciş
Biserica fantomă
Un loc preferat al călătorilor de pe Lacul Cinciş a devenit biserica romano-catolică, ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din ordinul îpărătesei Maria Tereza, dar lăsată pradă distrugerilor în ultimele cinci decenii. Ruinele ei se află în fostul sat Baia Craiului, înghiţit cu totul de ape şi de pădure, şi se numără printre puţinele construcţii vizibile de pe marginea şoselei care înconjoară lacul. Cei care vor să o viziteze trebuie să facă un ocol de un kilometru pe o potecă de pădure, ce trece pe lângă ruinele unei biserici ortodoxe, ale unor ateliere de fier din secolul al XIX-lea şi pe lângă vetrele unor case vechi ţărăneşti.
„Deseori ne oprim în parcarea de pe malul celălalt al lacului pentru a face fotografii bisericii, dar nu am ajuns niciodată până la ea. Când nivelul apei creşte, biserica se inundă, alteori doar un firicel de apă ne desparte de ea”, spune Maria Alionescu, o tânără din Hunedoara aflată în vizită în zona de agrement Cinciş. Călătorii care ajung la biserică o găsesc în mare parte devastată, cu acoperişul prăbuşit, ferestrele sparte, zidurile mâzgălite şi împânzită de gunoaie. Mulţi turişti o numesc „biserica fantomă”, în timp ce unii localnici din satele învecinate cred că locul este rău prevestitor. O soartă asemănătoare a avut-o şi biserica ortodoxă aflată la câteva minute de mers prin pădure. Turiştii sunt întâmpinaţi aici de un peisaj dezolant: o turlă care stă să se prăbuşească, ziduri ruinate şi o pădure plină de gunoaie şi pet-uri aduse de apele revărsate în jurul ei.
„La biserica din Baia Craiului am pus un credincios să pună bare de fier la uşi şi mobilierul să-l ducă în cafas, adică în cor, ca să nu fie nimicită cu totul de pescari. Au rupt însă lacătele şi au devastat-o, până ce n-a mai rămas piatră pe piatră”, relata preotul Opre Crăciun (1925 - 2012), fostul preot al satului Cinciş.
În prezent, localnicii s-au împăcat cu soarta nefastă a vechilor biserici din satele inundate. Unii mai păstrează legende despre spiritele morţilor din cimitirele inundate, care bântuie aceste locuri şi alungă animalele din preajma apei şi despre blestemele aruncate de bunicii lor asupra apei.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Lacul Gura Apelor din Munţii Retezat, unul dintre marile proiecte hidroenergetice din România secolului XX, oferă în această perioadă privelişti impresionate. Apele sale s-a retras şi scot la iveală mărturii despre eforturile depuse pentru amenajarea sa.
VIDEO Panorama de vis a celui mai înalt vârf din Retezat. Ce văd călătorii de la peste 2.500 metri
Peleaga, cel mai înalt vârf din Masivul Retezat, oferă, o dată cu venirea iernii, privelişti dintre cele mai impresionante. De la peste 2.500 de metri, lumea se vede altfel, spun cei care l-au cucerit în aceste zile.
Primele mari exploatări forestiere din Retezat au început în anii 1880, susţin reprezentanţii Parcului Naţional Retezat, fiind conduse de familia nobiliară Kendeffy. Şi în prezent, urmaşii baronilor Kendeffy şi Ocksay deţin cea mai mare mare suprafaţă forestieră din rezervaţie.
Se încarcă comentariile...
