Viața românilor din cele mai sălbatice ținuturi. Așezările sunt cuprinse în rezervații ale naturii VIDEO
0În Hunedoara, două parcuri naționale întinse fiecare pe circa 40.000 de hectare și mai multe rezervații ale naturii cuprind și o mulțime de sate mici și cătune, unde localnicii au rămas să trăiască arhaic, în mijlocul sălbăticiei.
Așezări de munte ca Vadu Dobrii, Cioclovina, Măgureni, Poiana Omului, Fundătura Ponorului, Bătrâna sau Câmpul lui Neag din Hunedoara au devenit tot mai căutate de amatorii de ieșiri în natură, care le descoperă pe traseele turistice spre unele dintre cele mai valoroase monumente ale naturii din România.
Micile sate și cătune din Hunedoara, locuite de câteva familii sau părăsite în timpul iernii, s-au integrat în peisajul natural al marilor rezervații din jurul lor.
Cătunele care animă Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina
Pădurile ocupă mai mult de două treimi din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, din Hunedoara, întins pe 38.000 de hectare în Munții Șureanu (video), iar între limitele ariei protejate trăiesc doar câteva sute de familii.
Unele cătune ca Fundătura Ponorului, Chicera Izvorului și Ponorici rămân pustii în timpul iernii, din cauza lipsei utilităților și a drumurilor accesibile, în timp așezări ca Prihodiște, Urșici, Cioclovina, Măgureni mai sunt animate de câteva familii și, uneori, de turiștii, care străbat mai mulți kilometri pe drumuri forestiere până ajung la ele.
„Nu sunt drumuri până la casa mea şi simt singurătatea acestor locuri, însă când privesc cerul şi văile, simt că nu mai am nevoie de nimic altceva. Au fost zile în care eram vizitat doar de urşi, lupi şi alte vietăţi care se ascund prin pădure şi dau târcoale noaptea”, relata David, un localnic din cătunul Pietroasa, din Munții Șureanu. În așezarea omisă de pe hartă se poate ajunge pe jos, după un urcuș de peste o oră din satul Costești din Hunedoara.
În trecut, ținutul Munților Șureanu era mult mai populat, deși viața localnicilor era mai aspră. Satele de pe culmi, unele aflate la altitudini de peste 1.000 de metri, au fost înființate de familii de păstori și pădurari, iar plaiurile și luncile pârâurilor au fost din cele mai vechi timpuri traversate de ciobanii care își duceau oile de la șes spre pășunile alpine din Retezat, Șureanu, Țarcu și Cindrel.
O mulțime de stâne, sălașuri și adăposturi pastorale, colibe de lemn unde oamenii locuiau mai multe luni pe an, până la lăsarea iernii, înconjurate de pășuni și de păduri de fag, pot fi văzute pe traseele din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.
Românii de la poalele Retezatului
Parcul Național Retezat (video) ocupă mai mult de 40.000 de hectare în sudul județului Hunedoara, iar relieful său s-a dovedit mai puțin primitor pentru oameni decât pentru sălbăticiuni.
Drumurile spre înălțimile de peste 2.000 de metri din Munții Retezat pornesc din văi adânci, tăiate de râuri repezi, care se strecoară printre stâncile cu înfățișări intimidante,
Pe creste, oamenii nu şi-au putut clădi aşezări şi drumuri, nu au putut urca cu animalele, iar pădurile au fost lăsate să le ocupe în voie de-a lungul timpului.
Câteva sate vechi, stăpânite în trecut de cnezii din Țara Hațegului, s-au întins doar până la intrarea în munţii Retezat, pe văile râurilor.
Altele, ca satul Câmpul lui Neag de la poalele Retezatului Mic, au rămas ascunse în munți, aproape rupte de restul lumii, amintind menirea de vechi locuri de refugii ale românilor, din calea turcilor.
Potecile de munte erau rezervate călătorilor atrași de frumusețea Retezatului, iar poienile străbătute de apele râurilor sălbatice erau folosite ca loc de odihnă al turmelor de oi.
Noile așezări de pe valea Râușorului și Râului Mare din Retezat au fost înființate odată cu lucrările începute în anii ’70 la amenajarea hidroenergetică Râul Mare - Retezat.
Stațiunea Râuşor (video), unde au fost construite peste 100 de cabane şi pensiuni, dar și pârtii de schi şi alte amenajări, ocupă cea mai mare suprafaţă din Zona de Dezvoltare Durabilă a Retezatului unde sunt permise construcții și investiții în infrastructură.
În Parcul Național Retezat, alături de stațiunea Râușor, cabanele Pietrele şi Gura Zlata mai au același statut.
Deasupra staţiunii, se află „zona-tampon”, de conservare durabilă, continuată apoi de zonele de protecţie integrală – unde prioritară este menţinerea proceselor naturale - şi strictă (rezervaţia ştiinţifică Gemenele) – unde intervenţiile umane sunt interzise, iar accesul turiștilor este restricționat.
Satele de la marginea codrilor seculari
Câteva sate izolate din Ţinutul Pădurenilor sunt înconjurate de una dintre cele mai vechi păduri din România, rezervația Codrii seculari de pe valea Dobrişoarei şi Prisloapei, unde accesul oamenilor este interzis.
Aria protejată din Munții Poiana Ruscă, ocupă o suprafaţă de aproape 140 de hectare, pe teritoriul comunelor Bătrâna (video), Bunila şi Cerbăl, care numără împreună mai puțin de 1.000 de locuitori.
Doar câteva zeci de familii locuiesc permanent în Bătrâna, Vadu Dobrii și Poiana Răchițelii cele mai apropiate sate de Codrii seculari de pe valea Dobrişoarei şi Prisloapei, iar drumurile spre rezervație străbat zeci de kilometri de pădure.
Traseul spre codrii seculari este dificil, iar fără îndrumarea localnicilor care cunosc zona, drumeţii ajung cu greu în aria protejată.
„Cei care se îndreaptă spre comuna Bătrâna pot merge spre codrii seculari, urmând un drum forestier care se desprinde din drumul spre Bătrâna, în apropiere de intrarea în sat. Pe acest drum, mai pot merge cu maşinile până în zona unei foste cabane forestiere, iar de acolo trebuie să îşi continue călătoria pe jos, câteva zeci de minute, până la codrii seculari”, arăta Radu Herciu, primarul comunei Bătrâna.
Potrivit specialiştilor, pădurea conţine arboret natural de vârste diferite (cu structuri pluriene), cvasivirgine, de dimensiune mare şi vechime de până la 200 de ani. Localnicii se mândresc cu ea, dar spun că accesul turiștilor este interzis și riscant din cauza vietăților care mișună prin condrii.
Se încarcă comentariile...
