Poiana Omului, locul unde a murit regele Decebal. Originea legendei tulburătoare, știută de ciobani VIDEO
0Despre Poiana Omului (video) se spune că ar fi fost locul unde Decebal și-a găsit sfârșitul, înainte de a fi capturat de trupele romane. Legenda lui regelui dac a fost transmisă din generație în generație de păstorii care au trecut prin răscrucea de plaiuri din Munții Șureanu.
Dio Cassius (165 – 229 d. Hr.), autor al „Istoriei Romanilor”, s-ar fi inspirat din scenele înfățișate pe Columna lui Traian, atunci când a redat cea mai cunoscută mărturie antică despre moartea lui regelui dac Decebal.
„Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti”, arăta istoricul latin Dio Cassius.
Legenda morții lui Decebal, pe Columna lui Traian
Tabloul morții lui Decebal a fost redat în imagini impresionante pe Columna lui Traian. Regele dac apare în centrul unui peisaj montan, unde crestele oblice sugerează confluența mai multor văi.
Scena arată cum se apropie de el călăreții romani înarmați cu scuturi și lănci, înconjurându-l pentru a-l captura viu, în timp ce supușii săi trebuiau măcelăriți.
„Gestul comandantului roman care, aplecat mult pe gâtul calului, întinde mâna cu degetul mare întors în sus, îi promite celui înfrânt viaţa. Zadarnic! Înainte de a fi atins de mâinile urmăritorilor, Decebal, într-o atitudine maiestuoasă şi sfidătoare, îşi taie gâtul cu sabia-i curbă. Artistul Columnei l-a surprins în cădere, cu genunchiul stâng în pământ, cu mâna stângă, crispată pe marginea mantiei, atingând rădăcina stejarului. Piciorul drept a alunecat lângă scutul mare, bogat împodobit. Cu ultima privire îşi înfruntă duşmanii. Prin sensul său sublim şi prin sinceritatea execuţiei artistice, care face onoare obiectivităţii romane, episodul sinuciderii lui Decebal apare ca unul dintre cele mai măreţe de pe relieful Columnei”, informa istoricul Radu Vulpe, în volumul Columna lui Traian (Bucureşti, CIMEC, 2002).
Câteva indicii sumare redate pe Columna lui Traian și numele Poiana Omului au conturat legenda că locul unde Decebal și-ar fi găsit sfârșitul ar fi fost Poiana Omului, un loc străvechi de întâlnire al turmelor de oi aflate în transhumanță pornind din centrul Transilvaniei spre Retezat, Banat și zona de sud a țării.
Legenda morții lui Decebal în Poiana Omului a fost transmisă din generație de păstorii care au poposit și au trăit în aceste locuri.
„Știu, ca mulți dintre cei care au trăit aici, despre această legendă a Poienii Omului, ca loc al morții lui Decebal, de când m-am pomenit. De pe la vârsta de 13 ani am cutreierat acești munți cu turmele, iar viața de cioban mi-a plăcut dintotdeauna. Aici, la Poiana Omului era un lucru foarte mare. Coborau ciopoarele de oi, erau mii de oi care se aduceau în acest loc, care erau băgate la oboare și se alegeau aici, iar ciobanii erau tocmiți tot aici”, spune Duțu Jurj, unul dintre puținii ciobani rămași în Poiana Omului.
Crescătorul de animale are în grijă o turmă de vreo 200 de oi, pe care o paște pe plaiurile din jurul stânii sale de la Poiana Omului. În împrejurimi, o mulțime de sălașe și stâne arhaice împodobesc munții la izvoarele pârâurilor Ponor și Ohaba. Nu sunt drumuri spre cele mai multe dintre ele, ci doar poteci anevoioase, rar călcate de oameni.
„Sunt tot mai puțini ciobani și astfel, tot mai puține oi care cutreieră aceste locuri. Totuși, acum vreo două zile, au trecut în transhumanță prinPoiana Omului aproape 2.000 de oi, ale ciobanilor din Alba, care mergeau spre Retezat”, spune Duțu.
Trasee turistice în Munții Șureanu
Drumurile ciobanilor care trec prin Poiana Omului duc spre pășunile alpine din Retezat, Șureanu, Țarcu și Cindrel. Traversează ținuturi sălbatice, cu un număr mic de așezări umane și puțini locuitori.
Unul dintre cele mai cunoscute trasee, folosit și de turiști, urcă în stânga Poienii Omului către vârful Porumbelul Mare (1.158 m), unde îşi are obârşia pârâul Ponor. Vechiul drum de plai, cu numeroase suișuri și coborâșuri, continuă apoi spre culmile Rudele (1.300 de metri), Meleia (1.419 metri) și Tâmpu (1.495 metri) împânzite de rămășițe ale unor foste așezări dacice sezoniere.
De pe Vârful Tâmpu, traseul de drumeție urcă spre Vârful Steaua Mare, aflat la circa 1.700 de metri, iar de aici, călătorii mai au cinci kilometri de străbătut, pe vechile drumuri de plai, până la „muntele sfânt al dacilor”, Vârful Godeanu (1.659 metri), aflat deasupra Sarmizegetusei Regia.
Mai adesea folosit de turiști este traseul care străbate Poiana Omului coborând în dreapta, spre Fundătura Ponorului din Munții Șureanu, aflată la circa două ore de mers pe jos. Drumul de munte care urcă din Târsa, prin pădure, spre Poiana omului, continuând spre Fundătura Ponorului și Federi sunt marcate de bornele și indicatoarele rutei turistice Via Transilvanica.
„Pe acest drum am văzut în ultimul timp tot mai mulți turiști, atât români, dar și străini: olandezi, englezi, germani. Vin pe jos și uneori se opresc la noi la stână și ne spun că admiră aceste locuri”, povestește ciobanul.
Se încarcă comentariile...
