„Stonehenge-ul României“, invadat de turişti: oamenii urcă mai mulţi kilometri pe jos spre Sarmizegetusa Regia
0Accesul spre Sarmizegetusa Regia este mai dificil în această perioadă, pentru că ultimii patru kilometri ai drumului sunt închişi traficului rutier. Totuşi fosta capitală a Regatului Dac a rămas una dintre destinaţiile turistice vizitate ale judeţului Hunedoara. Zeci de oameni parcurg săptămânal, pe jos, traseul spre fosta aşezare dacică.
Zeci de turişti au urcat la Sarmizegetusa Regia în ultimele zile, chiar dacă pentru mulţi dintre ei, ultima parte a drumului, pe care au fost nevoiţi să o parcurgă pe jos, s-a dovedit o încercare dificilă. În această perioadă accesul maşinilor nu este permis pe ultimii patru kilometri ai şoselei spre Sarmizegetusa Regia. Restricţia va fi ridicată la sfârşitul lunii martie. Numărul turiştilor este în continuă creştere, iar o dată cu redeschiderea ultimului tronson al şoselei, Sarmizegetusa Regia va fi invadată de vizitatori, se aşteaptă administratorilor monumentului.
Cea mai dificilă parte a traseului spre Sarmizegetusa Regia este urcuşul de la poalele Dealului Grădiştii, pe Valea Albă, până la poarta străvechii capitale a Regatului Dac. Pe timp de iarnă, drumul de patru kilometri este închis traficului rutier, iar în anii trecuţi, în aceeaşi perioadă, cei care se încumetau să parcurgă traseul pe jos se afundau în zăpezi care ajungeau chiar şi până la jumătate de metru. De această dată, iarna s-a dovedit mai blândă, zăpezile aşternute în luna ianuarie s-au topit la primele zile însorite, iar drumul spre Sarmizegetusa Regia este mai curat ca niciodată. Un strat de asfalt acoperă ultimii kilometri ai noii şosele, însă, la fel ca în anii trecuţi, din motive de siguranţă şi din cauza unor lucrări încă nefinalizate, accesul cu maşinile nu este permis până la situl UNESCO.
O oră de plimbare pe jos
Nimic nu pare să îi descurajeze însă pe turiştii care se îndreaptă, pe jos, spre Sarmizegetusa Regia. În ultimele săptămâni, zeci de oameni au străbătut traseul de cel puţin o oră, prin pădure şi pe şosea, până la ruinele aşezării antice. „Drumul a fost destul de dificil, chiar dacă l-am parcurs pe şosea, pentru că nu am mai făcut mişcare de mult timp. La început, mi s-a părut obositor să merg patru kilometri, văzând mai ales că după fiecare curbă şi după fiecare urcuş urmau altele. Însă, în final, când am ajuns în Sarmizegetusa Regia, am simţit că energia consumată la urcare mi-a revenit”, a relatat Raluca, o tânără din Hunedoara, venită cu un grup de prieteni în vizită la Sarmizegetusa Regia.
Nu doar călătorii din zonele apropiate aşezării au ajuns în aceste zile la Sarmizegetusa Regia. „Am venit din Bucureşti, profitând de câteva zile libere. Sunt încântat de istoria acestui loc şi de misterele sale şi de aceea mi-am dorit să îl vizitez din nou. În anii trecuţi, urcam cu maşina până la Sarmizegetusa, pe un drum foarte prost şi mă plângeam continuu de el. Acum, drumul este închis şi pentru prima dată am parcurs aceşti patru kilometri la pas şi am putut să mă minunez de frumuseţea locurilor. Experienţa de a merge pe jos la Sarmizegetusa este mult mai puternică decât cea a confortului oferit de maşină”, a relatat Dumitru, un alt călător.
Cei care vor să viziteze aşezarea antică trebuie să ştie că în această perioadă accesul este mai dificil, din cauza porţiunii închise traficului rutier şi a vremii, iar vizitele se fac cu aprobarea prealabilă a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara. Practic, grupurile de turişti care vor să ajungă la Sarmizegetusa Regia se angajează să respecte regulamentul şi programul de vizitare al sitului arheologic. Formularele şi informaţiile despre Sarmizegetusa Regia se pot obţine de la sediul administraţiei monumentului istoric, aflat în Grădiştea de Munte, la intrarea pe ultima parte a traseului.
În prezent, drumul spre aşezarea antică se află în şantier, dar lucrările sunt suspendate pe timp de iarnă. Reluarea lucrărilor presupune construirea unui tunel prin care va curge pârâul din Valea Albă, a unei parcări, acoperirea cu piatră cubică a ultimei părţi a traseului, precum şi asigurarea versantului, pentru a preveni alunecările de teren. Până la 1 mai 2016, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Adrian David, proiectul va fi finalizat, iar turiştii care vor dori să viziteze parcul arheologic vor circula pe o şosea modernă, în care s-au investit circa 18 milioane de lei din fonduri de la Uniunea Europeană şi de la Consiliul Judeţean.
"Stonehenge-ul României"
Unul dintre evenimentele cele mai aşteptate la Sarmizegetusa Regia se va petrece peste mai puţin de o lună, în 20 martie. În ziua echinocţiului de primăvară, aşezarea antică va fi invadată de pasionaţi de astronomie şi de fenomene cereşti. Unii dintre turişti îşi fac din timp rezervări la pensiunile din zonă, pentru a fi siguri că ziua echinocţiului îi va găsi în vechile locuri sacre ale dacilor.
În ultimii ani, Sarmizegetusa Regia a ajuns să fie comparată cu Stonehenge, monumentul preistoric din Anglia, vizitat anual de peste 1,2 milioane de oameni. Ca număr de vizitatori, aşezarea din Munţii Orăştiei nu se poate compara cu Stonehenge, însă şi-a căpătat şi ea un număr tot mai mare de „clienţi fideli”.
„Solstiţiul şi echinocţiul, sărbătoarea de Sânziene şi Sfânta Maria aduc un număr mare de turişti la Sarmizegetusa Regia. Unii dintre aceştia aseamănă Sarmizegetusa Regia cu Stonehenge, şi el monument UNESCO, şi consideră aşezarea dacică un centru spiritual şi energetic important. În interiorul sitului nu sunt însă permise activităţile şi ritualurile care i-ar putea deranja pe ceilalţi vizitatori. Regulamentul este foarte strict în această privinţă şi, deşi unii dintre cei care au urcat în Sarmizegetusa Regia ne-au solicitat să le lăsăm mai multă libertate în a se manifesta, acest regulament nu va deveni mai permisiv”, declara recent Vladimir Brilinsky, administratorul sitului.
Drumul spre Sarmizegetusa Regia, în martie 2012. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Situri UNESCO din 1999
Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) din 1999, alături de cetăţile antice Piatra Roşie, Blidaru, Costeşti, Băniţa şi Căpâlna. Conform standardelor UNESCO, cele trei criterii care au stat la baza deciziei de a introduce, în anul 1999, în Patrimoniul Mondial aşezările din Munţii Orăştiei au fost: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice; cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I înainte de Hristos; cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa.
Vă recomandăm şi:
Noi probleme au apărut pe şantierul drumului judeţean spre Sarmizegetusa Regia. În apropierea monumentului UNESCO, a avut loc o alunecare de teren, iar şantierul viitoarei şosele a fost acoperit cu metri cubi de pământ şi bolovani, desprinşi din versant.
Nicolae Ceauşescu şi-a anunţat vizita la Sarmizegetusa Regia la începutul anilor ’80. În aşteptarea lui, vechea capitală a Daciei din Munţii Orăştiei urma să treacă printr-una dintre cele mai mari transformări: a fost „împodobită“ cu blocuri şi discuri din beton şi prefabricate. Lucrările au lăsat urme adânci.
Istoricii români au oferit de-a lungul timpului explicaţii pentru numeroasele mistere legate de modul în care strămoşii noştri exploatau şi prelucrau aurul, într-una dintre cele mai vechi şi mai bogate regiuni aurifere ale Europei, cea din Munţii Apuseni.
Se încarcă comentariile...
