Soarta cumplită a româncei care nu s-a lăsat violată de ostaşii sovietici de la 1944. Cum au fost pedepsiţi cei doi călăi
0O crimă înfiorătoare comisă asupra unei femei, de doi ostaşi sovietici, a fost pedepsită într-un mod neobişnuit pentru toamna anului 1944, când Armata Roşie se afla în trecere prin judeţul Hunedoara. Arhivele naţionale păstrează detalii despre deznodământul celor doi tanchişti care au ucis o localnică pentru că a refuzat să fie siluită, diferit de al multor altor soldaţi anchetaţi pentru crimele săvârşite.
Armata Roşie a ajuns în toamna anului 1944 în Hunedoara, în drumul ei spre fronturile de luptă şi le-a lăsat localnicilor amintiri cutremurătoare. Crimele fără motiv, violurile şi jafurile săvârşite de ostaşii sovietici nu au putut fi gestionate de autorităţile româneşti, luate pe nepregătite de numărul mare al trupelor străine. Totuşi, dosarele Legiuni de Jandarmi Huendoara păstrate la Arhivele Naţionale au oferit şi un exemplu neobişnuit al pedepsirii unor soldaţi acuzaţi de uciderea unei femei.
Crima de care au fost acuzaţi cei doi militari sovietici a avut loc în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1944. O sesizare a Postului de Jandarmi din Brănişca, adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Deva, o făcea cunoscută. Postul de jandarmi informa că soţia unui localnic a fost împuşcată pentru că s-a opus soldaţilor care au vrut să întreţină relaţii sexuale cu ea. „Raportăm că în noaptea de 13 septembrie 1944, pe la orele 23, doi soldaţi sovietici înarmaţi au intrat în locuinţa lui Nistor David, din cătunul Bejan, comuna Brănişca, unde au cerut mâncare şi ţuică. După ce s-au turmentat de băutură, au sărit să îşi bată joc de femeia acestuia, anume Petruţa, de 37 de ani, care se ascunsese în grajd, şi opunându-se violenţei acestor bărbaţi au împuşcat-o pe loc cu un foc de armă în cap, mortal. Cazul a fost adus la cunoştinţă de soţul victimei. Sovieticii, după ce au comis crima, au dispărut“, informa şeful de post, plutonierul Mihai Ilca, în notificarea adresată Parchetului Deva, în 14 septembrie.
Executat pe loc
Militarii au fost identificaţi în scurt timp, însă nu de către autorităţile româneşti, ci de cele militare sovietice. O informare a Legiunii de Jandarmi Deva, informa despre soarta celor doi acuzaţi.
„Urmare a raportului nostru telefonic nr. 1357 din 14 septembrie 1944, am onoarea a raporta următoarele: din cercetările întreprinse, autorul crimei săvârşite asupra femeii Nistor Petruţa, din comuna Brănişca, s-a stabilit precis că este sergentul Svanov, ajutat de complicele Sendricov, ambii dintr-o unitate de tancuri sovietice. Susnumiţii au fost cercetaţi la faţa locului de către un căpitan rus, faţă de şeful postului Brănişca. După judecarea sergentului Ivanov, a fost executat în faţa socrului victimei, iar complicele său a fost condamnat la 10 ani de închisoare”, se arăta într-un raport semnat de S. Lovin,intendentul Legiunii de Jandarmi Hunedoara, în 18 septembrie 1944.
„Autorul crimei a fost sergentul Ivanov care a împuşcat pe victimă cu revolverul în cap, iar complicele a fost sergentul Sendricov, ambii dintr-o unitate de tancuri. Am cerut şi alte date mai detaliate căpitanului sovietic anchetator, însă acesta a refuzat a ne mai da şi alte date cerute de noi, după normele penale. Autorul crimei a fost executat prin împuşcare, în ziua de 16 septembrie 1944, iar complicele său a fost condamnat la 10 ani de închisoare”, preciza Mihai Ilca, şeful Postului de Jandarmi Brănişca.
La informarea trimisă, plutonierul a ataşat şi mărturia socrului victimei, Loghin Nistor, care a fost martor al execuţiei. „Subsemnatul, Nistor Loghin, de 70 de ani, român, ortodox, căsătorit (...), declar. „Am fost la faţa locului în hotarul comunei Mintia, când soldaţii sovietici ce au comis crima asupra nurorii mele, Nistor Petruţa au fost judecaţi. Autorul crimei a fost condamnat la moarte prin împuşcare în faţa mea, iar complicele crimei a fost condamnat la 10 ani de închisoare, de o comisie specială militară. Executarea acestei sentinţe s-a făcut în faţa trupei sovietice, în ziua de 16 septembrie 194, ora 16. Atât declar, susţin şi semnez, prin punere de deget”, se arată în nota păstrată la dosarul de arhivă al Legiunii de Jandarmi Deva.
Judeţ de tranzit pentru Armata Roşie
În lunile septembrie – decembrie 1944, judeţul Hunedoara a servit ca loc de tranzit al armatelor sovietice, venite de pe frontul din Moldova, prin Craiova şi judeţul Gorj. Intrarea lor a avut loc din Gorj pe Valea Jiului, prima unitate sovietică a fost semnalată la orele 7.00 ale zilei de 10 septembrie 1944 la Livezeni (fiind vorba de coloane motorizate aparţinând Corpului 18 Tancuri) şi la Petrila, informa cercetătorul Dan Simion Grecu. Din Valea Jiului, trupele sovietice s-au deplasat pe liniile de comunicaţii ale judeţului, spre fronturile de luptă, astfel: de la Haţeg spre Caransebeş şi frontul din Banat, de la Săcămaş prin Zam, spre frontul de la Arad, iar prin Brad, spre frontul din Nordul Ardealului. Câteva unităţi s-au deplasat şi prin Orăştie, spre Sibiu, tot spre frontul ardelean. Autorităţile româneşti au fost în mare parte prinse nepregătite pentru acest aflux masiv, mai ales din punct de vedere al aprovizionării, explica Dan Simion Grecu. Numeroase informări păstrate la Arhive prezentau abuzurile comise de sovietici şi cum încercau localnicii să se ferească în a le fi victime. În unele informări, autorităţile afirmau că sătenii îşi părăseau gospodăriile de teamă şi fugeau în păduri şi în munţi.
Vă recomandăm şi:
Un număr impresionant de crime, jafuri şi violuri, comise asupra populaţiei civile, au lăsat în urmă trupele sovietice care au tranzitat sau au staţionat în vestul ţării, după 23 august 1944. Arhivele judeţului Hunedoara păstrează sute de documente de anchetă şi plângeri privind infracţiunile grave comise de ostaşii Armatei Roşii în cei trei ani în care au ajuns în judeţ. Multe dintre ele au rămas nepedepsite de autorităţi
Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare
Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.
O imagine rară, veche de peste cinci decenii, reconstituie unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Hunedoarei. În vara anului 1962, liderul URSS de la acea vreme, Nikita Hruşciov, a vizitat oraşul, iar aproape întreaga populaţie a fost mobilizată pentru a-i ura „bun venit”.
Peste 200 de oameni au solicitat în ultimii ani Tribunalului Hunedoara daune pentru suferinţele îndurate în timpul regimului comunist. În majoritatea cazurilor, instanţa a constatat caracterul politic al condamnărilor, dar nu a dispus acordarea unor compensaţii. Relatările consemnate în dosarele de despăgubiri prezintă o imagine mai puţin ştiută, terifiantă, a sistemului de opresiune.
Aproape 700 de prizonieri sovietici au murit în iarna anului 1941 în lagărul de la Crăciuneşti, judeţul Hunedoara. Cei mai mulţi dintre ei au sfârşit în urma deciziilor luate de comandantul Nicolae Stavrescu. Povestea celui prezentat ca un „torţionar de ruşi“ a fost expusă în notele informative păstrate la Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara. Alte note informative arată însă mărinimia localnicilor faţă de prizonieri.
Se încarcă comentariile...
