Sârbul Ilic Ljubisa, condamnat pentru traficarea brăţărilor dacice din aur, va fi audiat prin videoconferinţă
0
Curtea de Apel Alba Iulia judecă, miercuri, 27 aprilie, dosarul traficanţilor de comori dacice furate din Sarmizegetusa Regia şi traficate pe filiera sârbă. Ilic Ljubisa, considerat unul dintre liderii grupării, condamnat în primă instanţă la cinci ani de închisoare, va fi audiat prin videoconferinţă.
Ilic Ljubisa, sârbul judecat pentru că ar fi condus o grupare de traficanţi de tezaure antice, sustrase din Munţii Orăştiei, va fi audiat la Curtea de Apel Alba Iulia prin videoconferinţă. Instanţa a stabilit ca termen 27 aprilie 2016, iar la această dată vor mai fi audiaţi alţi cinci martori propuşi de Parchet. Ilic Ljubisa se află în Belgrad şi nu s-a prezentat până în prezent la procesul în care a fost condamnat, pe fond, de Judecătoria Deva, la cinci ani de închisoare şi la plata a aproape 300.000 de euro daune către statul român, a informat, recent, Curtea de Apel Alba Iulia.
„Obligă pe inculpatul Ilić Ljubiša să plătească părţii civile Statul Român prin Ministerul Culturii sumele de: -140.040 Euro reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea şi expertizarea a două brăţări dacice din aur (nr. 7 - 8); -140.000 Euro reprezentând compensaţii echitabile achitaţi colecţionarului elveţian”, se arată în sentinţa dată de Judecătoria Deva, în primă instanţă.
Magistraţii au lăsat nesoluţionată deocamdată acţiunea civilă privind pe inculpaţii Luncan Ilie şi Ilić Ljubiša, cu privire la şase brăţări din aur masiv, vândute unui colecţionar american.
Ancheta penală în dosarul traficanţilor de comori a fost finalizată în 2008 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar procesul a început la Judecătoria Deva. Curtea de Apel Alba Iulia judecă apelurile declarate în cauză, după ce magistraţii din Deva i-au condamnat pe cei zece inculpaţi din acest dosar la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare. De asemenea, inculpaţii vor trebui să achite daune de aproape 1,5 milioane de euro, conform sentinţei pronunţate de Judecătoria Deva şi contestată la Curtea de Apel Alba Iulia.
În dosarul finalizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român o pagubă de aproximativ trei milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor.
În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”.
Vă recomandăm şi:
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cuprinde în întinderea sa de aproape 38.000 de hectare unele dintre cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României: cinci cetăţi dacice aflate în Patrimoniul UNESCO. „Perla“ ariei protejate din judeţul Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei pre-romane.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.
Se încarcă comentariile...
