O nouă generaţie de zimbri se naşte în sălbăticie. Animalele din Munţii Ţarcu şi Poiana Ruscă au adus pe lume patru viţei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primii patru viţei au fost fătaţi în această vară în Munţii Ţarcu şi Munţii Poiana Ruscă, unde au fost aduse mai multe grupuri de zimbri pentru a fi resălbăticiţi.

Patru viţei au fost fătaţi vara aceasta în cirezile de zimbri din Munţii Ţarcu şi Munţii Poiana Ruscă, zone în care asociaţia World Wide Fund for Nature (WWF) derulează un proiect de repopulare a celor două zone cu zimbri. Este vorba de un viţel în primul grup de zimbri transportat anul acesta în noua zonă de reintroducere din Munţii Poiana Ruscă (comuna Densuş/jud. Hunedoara), şi trei viţei în grupurile de zimbri liberi din Munţii Ţarcu (comuna Armeniş/jud. Caraş-Severin).

„Viţelul din Munţii Poiana Ruscă a fost fătat în luna mai în ţarcul de aclimatizare, la scurt timp după cele două transporturi de zimbri efectuate în premieră în această zonă, care a fost deschisă pentru reintroduceri anul acesta, după doi ani de eforturi administrative pentru autorizare. Viţelul este de gen feminin şi este într-o stare de sănătate bună; mama acestuia este un exemplar din Germania, din rezervaţia Donaumoos. Ei au fost surprinşi pentru prima dată pe camerele-capcană montate de rangerii WWF/Rewilding în ţarcul de aclimatizare, iar după deschiderea porţilor înspre ţarcul de resălbăticire (ultimul folosit în procesul de aclimatizare a zimbrilor înainte de eliberarea lor în sălbăticie) aceştia au fost surprinşi din nou, de mai multe ori, în patrulele rangerilor”, a informat WWF România.

Noi generaţii de zimbri

Viţeii din Munţii Ţarcu au o vârstă cuprinsă între două şi 8 săptămâni şi sunt într-o stare de sănătate bună. Prezenţa viţeilor a fost mai întâi identificată prin intermediul urmelor de copită lăsate de aceştia în teren; ulterior, rangerii de zimbri i-au şi găsit. În acelaşi grup sunt prezenţi şi 2 zimbri născuţi anul trecut. „Viţeii din această zonă au fost fătaţi în totală libertate, deci se poate spune că împreună cu cei fătaţi vara trecută, formează prima generaţie cu adevărat sălbatică. Fiind în libertate şi obişnuiţi cu ceea ce le oferă natura din punct de vedere al hranei, locurilor de adăpost şi de trecere, aceştia au şanse reale de a supravieţui independent de sprijinul pe care îl poate oferi omul; cu atât mai mult cu cât mamele lor sunt exemplare acomodate la viaţa în sălbăticie. Întreaga turmă prezentă în Munţii Ţarcu şi formată din mai multe grupuri de zimbri transportaţi aici succesiv, începând cu anul 2014, este stabilă, se descurcă bine în mediul natural din această zonă, după ce a trecut în primii doi-trei ani prin multiple provocări legate de ierni grele, boala limbii albastre sau atacuri din partea altor animale. Lor li se vor alătura în libertate şi zimbrii transportaţi aici tot în luna mai 2018 din Germania, Italia şi Vama Buzăului. În prezent, acest ultim grup de află în ţarcul de resălbăticire, unde vor mai petrece circa o lună până la eliberare”, a informat WWF România.

Marina Drugă, Manager de proiect LIFE-Bison în cadrul WWF-România, afirmă că  „zimbrii care sunt născuţi în libertate vor juca un rol foarte important în stabilirea unor generaţii cu adevărat sălbatice în viitor. Faptul că anul acesta avem cel puţin 3 zimbri născuţi în libertate într-un grup de 11 zimbri adulţi (o rată reproductivă destul de bună), demonstrează încă o dată că zona este proprice pentru formarea unei populaţii viabile şi sustenabile în timp”.

Zimbrul a dispărut din sălbaticie în România în urmă cu aproximativ 200 de ani. Prima zonă de resălbăticire din sud vestul Carpaţilor, Măgura Zimbrilor, aflată la baza Munţilor Ţarcu numără acum aproximativ 30 de exemplare de zimbri sălbatici, după cinci transporturi şi eliberări anuale realizate până acum în arealul comunei Armeniş, judeţul Caraş Severin. Aflată la circa 60 de kilometri de Munţii Ţarcu şi unită printr-un cordon verde de pădure, zona din Munţii Poiana Ruscă unde vor fi eliberaţi este propice pentru crearea celui de al doilea nucleu de resălbăticire, fiind localizaţi de-a lungul unui coridor ecologic de migraţie a speciilor sălbatice între Carpaţii de Vest şi Carpaţii de Sud-Vest, precondiţie esenţială pentru a asigura diversitate genetică pentru urmaşii zimbrilor eliberaţi în cele două zone.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Controversele grădinii zoo unde au avut loc cele mai bizare întâmplări. Ce văd turiştii în „închisoarea” animalelor 

VIDEO Oraşul invadat de mistreţi. De ce mişună animalele sălbatice pe străzile din Valea Jiului, fără să se teamă

Autostrada Lugoj - Deva va scăpa de blestemul liliecilor. Grota va fi demolată, iar zburătoarele vor fi mutate din judeţ

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite