Misterul celui mai preţios colier dacic din aur, traficat pe piaţa neagră. Cum a fost recuperat tezaurul antic din Căpâlna
0Unul dintre cele mai faimoase tezaure dacice recuperate în ultimii ani de autorităţile române, după ce a fost vândut pe piaţa neagră a antichităţilor, a fost colier de aur cu pandantive şi perechea de cercei din aur, furate din cetatea de la Căpâlna. Timp de aproape un deceniu, bijuteria antică a fost plimbată din mână în mână de traficanţii de artefacte.
Colierul de aur cu pandantive şi perechea de cercei din aur a reprezentat una dintre cele mai valoroase bijuterii antice furate de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. De furtul şi traficarea acestuia a fost acuzată o grupare de braconieri condusă de Darius Baci şi Mircea Mihăilă, însă timp de mai mulţi ani, obiectul extrem de valoros a fost „plimbat” pe piaţa neagră din Occident.
Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, Darius Baci şi Mircea Mihăilă au condus o grupare care a desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur.
Aceeaşi grupare a descoperit colierul de aur şi cerceii, în perioada 2002 – 2003, în situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Piesele au fost au fost recuperate de autorităţile române în 2009, valoarea lor a fiind estimată la 30.000 de euro, conform evaluării din 2015. Se presupune că bijuteria a fost purtată de o femeie dacă şi că avea rolul de a apăra posesoarea de spiritele rele.
Darius Baci l-a păstrat în garanţie
Ancheta a scos la iveală detaliile despre traficarea tezaurului. Astfel, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, la 6 aprilie 2005, organele judiciare au fost sesizate de un hunedorean despre un tezaur alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, sustras în perioada 2002 - 2003 din situl arheologic Căpâlna, de echipa de braconaj a lui Darius Baci. Tezaurul a fost păstrat în garanţie de inculpat, iar în 2004 a fost oferit spre vânzare, împreună cu monede antice, pentru recuperarea unei sume împrumutate, susţineau anchetatorii. „Baci Darius Liviu a vândut colierul şi cerceii cu preţul de 15.000 euro, condamnatului Ceia Iulian, care le-a vândut apoi lui Hîndorean Romică. Tezaurul a fost oferit spre vânzare cu 35.000 Euro, în Bucureşti, de Ceia Iulian, pretinzând că era „moştenire de familie”. Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate asurpa lui Ceia Iulian, la 31 martie 2005, a fost ridicată între alte bunuri şi agenda personală a acestuia cuprinzând evidenţa artefactelor oferite la vânzare, unde s-au descoperit patru menţiuni: „17 martie 2004, colier, cercei - 35.000 euro”, reportate şi actualizate periodic, din 17 martie 2004, până în 31 mai 2005”, informau anchetatorii.
Scos din ţară pe filiera sârbă
Tezaurul a ajuns în posesia lui Romică Hîndorean, devenit cămătar, spălător de bani şi colector de artefacte al grupării din Deva, susţineau anchetatorii. Ulterior, în 2007, a fost scos din ţară şi vândut unei grupări sârbe specializată în trafic cu antichităţi.
„Conform declaraţiei martorului sârb Goran Andelkovic, care a cooperat pentru recuperarea tezaurelor româneşti, în august 2007, Călin Corhan a călătorit în Serbia, prin Punctul de Trecere a Frontierei Porţile de Fier, împreună cu un bărbat ce conducea un autoturism BMW, înmatriculat în Hunedoara, în care aveau ascunse colierul şi cerceii. Întâlnirea a avut loc la un restaurant din Golubać , unde cei doi au prezentat tezaurul pentru vânzare. Individul a fost descris de martor cu trăsăturile de identificare aparţinând lui Romică Hîndorean”, se arată în dosar.
Recuperat din Viena
Pentru mascarea activităţilor sale ilegale de spălare a banilor, cu reţeaua comercianţilor de artefacte, Romică Hîndorean a folosit, ca paravan de acoperire, firma sa din Deva, pentru afacerile căreia se deplasa în Serbia, exportând ilegal, cu această ocazie, artefactele, se arată în dosar. De asemenea, un bar din Orăştie al apropiaţilor săi era folosit ca loc de întâlnire cu sârbii interesaţi de artefacte. Ilic Ljubisa, un alt inculpat dintr-un dosar al comorilor dacice, a aflat că tezaurul era căutat de autorităţile române. Pentru a-şi arăta disponibilitatea de a coopera în vederea recuperării artefactelor sustrase din România, în luna decembrie 2008, cu sprijinul Duşan Djuric şi al lui Goran Andelkovic, Ilic Ljubisa a urmărit filiera sârbă prin care învinuitul Hîndorean Romică şi Călin Corhan au exportat ilegal tezaurul şi a recuperat piesele, conform declaraţiei sale, prin casa de vânzări Rauch Viena, plătind deţinătorului suma de 20.000 de euro. Apoi, le-a predat la cabinetul expertului german Barbara Deppert Lippitz din Frankfurt pe Main, pentru a le restitui autorităţilor române. La 28 ianuarie 2009, tezaurul a fost predat de organele judiciare Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia.
Colierul de aur cu pandantive a fost realizat prin batere la rece, dintr-o sârmă subţire din aur, împletită strâns, în cinci trese şi împodobit cu 27 de pandantive. Alături de colier a fost descoperită o pereche de cercei din aur, confecţionaţi sub forma „nodului lui Heracles”, decoraţi fiecare cu două rozete şi patru perle de aur. Arheologii susţin că piesee au fost confecţionate fie într-un atelier din zona Balcanilor, fie pe teritoriul Daciei. Colierul are o lungime de 34 de centimetri şi o greutate de 73 de grame, iar cerceii au împreună 28 de grame.
Conform raportului de expertiză muzeografică efectuat în cauză de Muzeul Naţional de Istorie al României, aurul folosit la realizarea pieselor tezaurului de la Căpâlna este un aur metalurgic, în mod intenţionat aliat cu o cantitate relativ importantă de cupru (ea este mai mare în cercei) pentru a spori duritatea podoabelor. Prezenţa urmelor de staniu în colier indică faptul că o anumită parte din aliajul acestuia consta din aur de origine aluvionară. Compoziţia aliajului de aur al pieselor este de tipul celei folosite de bijutierii din epoca hellenistică târzie şi romană imperială. Tehnica de producere a bijuteriilor expertizate este tipică pentru orfevrierii mediteraneeni. Toate cele trei artefacte sunt bijuterii antice autentice şi au stat vreme îndelungată îngropate în sol, se arăta în raportul MNIR.
Situl arheologic braconat al Cetăţii dacice de la Căpâlna a fost examinat de organele judiciare, cu ocazia cercetării la faţa locului. Cercetarea a pus în evidenţă existenţa a numeroase gropi specifice, de braconaj, răspândite pe întreaga suprafaţă a fortificaţiei, precum şi pe terasele amenajate antropic.
Vă recomandăm şi:
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.
Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.
Se încarcă comentariile...
