Ministerul Culturii va aloca zece milioane de lei pentru Sarmizegetusa. Vezi în ce condiţii lucrează acum arheologii
0
Bugetul Ministerului Culturii va cuprinde şi o sumă mare pentru cercetarea cetăţilor de la Sarmizegetusa Regia. Un program de cercetare sistematică a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei va începe imediat după ce bugetul Ministerului Culturii, pentru anul 2012, va fi aprobat. Declaraţia a fost făcută la Deva, de ministrul Kelemen Hunor.
„Bugetul alocat pentru anul viitor, la acest proiect, este de 10 milioane de lei. Este primul pas, fiindcă aici trebuie să cumpărăm echipamente costisitoare, unele în valoare de peste 40.000 de euro. Însă fără aceste echipamente şi fără o dotare corespunzătoare, nu putem face o cercetare arheologică sistematică“, a afirmat ministrul.
dezvăluit doar 10 la sută
Potrivit ministrului, programul ar trebui să se desfăşoare pe o durată de patru ani. Este primul proiect de mare anvergură care vizează studierea sistematică a acestui sit arheologic. În plus, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei ar putea fi trecute într-o administrare specială, cum este cea a Rezervaţiei Naturale a Deltei Dunării. În prezent, se lucrează la un asemenea proiect.
Profesorul Gelu Florea, şeful şantierului arheologic, crede că lansarea acestui program este o adevărată mană cerească pentru arheologi. „În zonă nu există curent electric, semnal de telefonie. Dormim în corturi şi nu avem un centru de cercetare, aici, aproape, unde să analizăm artefactele găsite. Situl arheologic de la Sarmisegetusa Regia a fost dezvăluit doar în proporţie de 10 la sută“, a spus Florea.
Braconierii istoriei
O altă mare problemă pe care autorităţile vor să o ţină sub control este cea a braconajului arheologic. În acest sens, în zonă vor patrula echipe de poliţişti şi jandarmi. Arheologii hunedoreni susţin că acest fenomen continuă să fie de mare amploare.
„Principalii căutători de comori sunt localnicii, care cunosc foarte bine zona şi ştiu să se ferească. Orice încercare de a sesiza Poliţia este în zadar. Au devenit atât de ingenioşi, încât gropile săpate de ei, adânci de 40-50 de centimetri, seamănă cu cele făcute de animale sălbatice“, s-a plâns arheologul Mihai Căstăian.






















































