Mineri în greva foamei. Mai mulţi sindicalişti din minele Văii Jiului protestează în sediul CEH din Petroşani

Mai mulţi lideri de sindicat care reprezintă angajaţii Complexului Energetic Hunedoara au anunţat în această după amiază intrarea în greva foamei. Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că actul adiţional care prevede creşterea sporului de periculozitate pentru mineri nu a fost pus în aplicare.

Liderii de sindicat din minele Văii Jiului au anunţat în această după-amiază intrarea în greve foamei. Peste 20 de sindicalişti participă la acţiunea de protest, iniţiată în sediul Companiei Energetice Hunedoara, din Petroşani.

Motivul protestului, invocat de aceştia, este faptul că nu a fost înregistrat până în prezent la Inspectoratul Teritorial de Muncă actul adiţional al contractului colectiv de muncă al angajaţilor CEH, care prevedea creşterea cu 100 de lei a sporului de periculozitate, obţinut de mineri.

 „Cei 21 de lideri de sindicat au hotărât şi au rămas în greva foamei începând cu orele 15.00. Suntem în sediul CEH, am discutat şi cu directorul general Daniel Andronache, aşteptăm din partea conducerii să vină şi să ne prezinte soluţia pe care o consideră aplicabilă pentru ca acest spor de periculozitate majorat să poată fi aplicat din data de 1 martie”, a declarat Petre Nica, unul dintre liderii de sindicat.

La mijlocul lunii februarie, administraţia Complexului Eneregtic Hunedoara şi reprezentanţii Sindicatului „Muntele”, reprezentativ la nivelul CNH, au ajuns la un consens în ceea ce priveşte majorarea sporului de periculozitate. Astfel, a fost încheiat un act adiţional care prevede majorarea sporului de la 700 la 800 de lei, însă ITM nu l-a înregistrat pe motiv că încalcă legislaţia. Această mărire ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 martie.
 

Vă recomandăm şi:

VIDEO Activiştii de mediu au urcat pe acoperişul Minvest din Deva. Protestează  faţă de proiectele miniere cu cianură         Nouă tineri au urcat în această dimineaţă pe sediul Minvest Deva, pentru a protesta faţă de exploatările miniere care vor avea loc în Munţii Apuseni şi faţă de explorările demarate în zona localităţii Deva. Activiştii au arborat două bannere cu mesaje împotriva proiectelor miniere.

European Goldfields forează după zăcăminte de minereuri complexe în Deva. Ce ascund vechile exploatări                European Goldifields, achiziţionată în 2011 de corporaţia canadiană Eldorado Gold, a demarat explorarea perimetrului minier la marginea Devei. Locul ales pentru primele foraje este o pădure, situată în apropierea ultimelor case de pe strada Aurel Vlaicu, dar şi a unei vechi exploatări miniere. Un specialist în minerit susţine că în împrejurimile Devei au existat zăcăminte de uraniu.

Aur sau cianură? Ce aduce exploatarea minieră de la Certej locuitorilor din zonă        Viitoarea exploatare auriferă de la Certej a împărţit locuitorii comunei hunedorene în două tabere. De o parte se află cei care îşi doresc deschiderea exploatării cât mai repede, pentru că înseamnă locuri de muncă şi venituri la bugetul unei localităţi sărăcite după închiderea vechilor mine. Rezistenţa se află în minoritate, dar nu tace când este vorba de efectele cianurilor.

Agonia mineritului: Termocentrala Mintia importa cărbune de 80 de milioane de dolari, în timp ce minerii îşi pierdeau locurile de muncă            Situaţia disperată în care au ajuns minerii din Valea Jiului poate fi pusă pe seama unor măsuri de neînţeles pentru cei care lucrează în această zonă, luate de şefii termocentralei Mintia, inclusă în prezent în Complexul Energetic Hunedoara. Aceştia au preferat să importe cărbune de zeci de milioane de euro, în loc să îl aducă din Vale. Importurile au fost oprite abia în primăvara acestui an.

Minerii blocaţi în subteran, de teamă că îşi vor pierde locurile de muncă, au oprit  acţiunile de protest       Angajaţii minelor Paroşeni, Petrila şi Uricani din Valea Jiului au renunţat la acţiunile de protest. Decizia a fost luată după ce şefii Societăţii Naţionale de închideri de Mine din Valea Jiului şi liderii de sindicate le-au prezentat minerilor blocaţi de joi în subteran contractele de livrare a cărbunelui, încheiate cu Complexul Energetic Hunedoara.

Cum s-a transformat Valea Jiului în Jalea Viului: oraşele miniere hunedorene intrate în cursa supravieţuirii      Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.