Marile planuri ale comuniştilor pentru cetăţile dacice: aeroport în Deva şi funicular până la Sarmizegetusa Regia
0Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost considerate obiective extrem de importante pentru statul român încă din primele decenii ale regimului comunist, arată documentele păstrate în arhive. Autorităţile vremii au publicat numeroase planuri şi studii prin care doreau să ofere soluţii pentru promovarea aşezărilor antice şi pentru atragerea turiştilor, iar unele au fost neobişnuite.
Din anii 1950, autorităţile vremii au remarcat potenţialul turistic al zonei cetăţilor dacice. În 1955, la propunerea pe care academicianul Constantin Daicoviciu a înaintat-o Prezidiului Academiei Române, ansamblul care cuprindea aşezările Costeşti, Blidaru, Băniţa, Piatra Roşie şi Sarmizegetusa Regia a devenit rezervaţie arheologică. Arhivele păstrează numeroase documente şi studii privind modul în care administraţia judeţului şi specialiştii doreau să pună în valoare zona cetăţilor dacice şi să poată atrage astfel cât mai mulţi vizitatori
O informare din anul 1966, de la Direcţia Monumentelor Istorice, păstrată în arhive, semnala greutăţile pe care le întâmpinau turiştii care îşi doreau să viziteze aşezările şi propunea luarea unor măsuri urgente. „Accesul spre rezervaţia arheologic se face din Orăştie, pe Valea Grădiştei, iar baza de plecare pentru vizitarea tuturor monumentelor este satul Costeşti, la 18 kilometri de Orăştie. Principalele monumente din această zonă sunt cetăţile de la Costeşti şi Blidaru, cetatea Piatra Roşie şi aşezarea dacică de la Grădiştea Muncelului, unde a fost identificată Sarmizegetusa, capitala Daciei dinainte de cucerirea romană. Timpul de vizitare al tuturor monumentelor din zonă este de aproximativ zece zile, iar pentru obiectivele principale sunt necesare 3 – 4 zile. Problema cea mai dificilă este aceea a accesului în această zonă. Şosea pietruită este doar până în Costeşti, iar de aici până la Grădiştea Muncelului se poate merge numai cu tren forestier”, informau reprezentanţii Direcţiei Monumentelor Istorice, în documentul păstrat în arhive.
Funicular la Sarmizegetusa Regia
Autorii documentaţiei propuneau nu doar construirea unei şosele care traversa zona cetăţilor, dar şi a unui funicular, spre Sarmizegetusa Regia (Grădiştea). „Din informaţiile primite de la Ministerul Economiei Forestiere, în planul cincinal nu este prevăzută pentru parchetul forestier de aici înlocuirea căii ferate forestiere cu o şosea auto (Orăştie – Costeşti - Grădiştea). De asemenea, va trebui amenajat un funicular pentru uşurarea accesului la aşezarea de la Grădiştea. Ar fi de luat în considerare crearea unei şosele care pornind de la Orăştie, prin Costeşti, ar trece prin Valea Luncanilor în Depresiunea Haţegului, putându-se crea astfel un circuit turistic de înaltă valoare educativă, care să cuprindă Alba Iulia, cetăţile dacice şi monumentele romane”, se arată în documentul păstrat la Arhive.
Un alt proiect păstrat în arhive prin care autorităţile comuniste încercau să aducă mai mulţi turişti în Hunedoara, a fost elaborat în 1973 de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Hunedoara şi avizat un an mai târziu de Comitetul pentru problemele Consiliilor Populare. Se numea „Studiul de sistematizare teritorială a zonei cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei”, iar documentaţia sa cuprindea, potrivit realizatorilor ei, o analiză amplă a posibilităţilor de valorificare a zonei pe linia turismului, ţinând cont de tendinţele de dezvoltare ale ţării în acei ani. Proiectul cuprindea numeroase propuneri concrete privind conservarea, protejarea şi crearea sau îmbunătăţirea condiţiilor de vizitare a cetăţilor dacice şi a rezervaţiilor naturale din zonă, se arăta în prezentarea sa.
Aeroport la Deva
Potrivit proiectului, autorităţile comuniste de la mijlocul anilior 1970 intenţionau să construiască un aeroport la Deva şi două heliporturi, pentru a dezvolta turismul în judeţ. „Se va revedea oportunitatea prevederii unui aeroport internaţional la Deva şi a heiporturilor de la Costeşti şi Haţeg”, arăta studiul. Alte prevederi legate de accesul turiştilor vizau construirea unei staţii PECO în Orăştie, construirea de parcări şi iluminarea accesului spre cetăţi. „Se va semnaliza necesitatea organizării unor curse zilnice de transport în comun între Deva şi zona cetăţilor, în afara sezonului turistic. Este oportună realizarea unor parcaje la intrarea în perimetrul peşterii Cioclovina, a unui parcaj şi acces pietonal la belvederea de pe Dealul Tifla, a unui acces auto şi parcaj la Peştera Bolii şi reamplasarea parcajului propus în zona cetăţii Feţelor Albe, cât mai apropape de accesul pietonal”, informa Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Hunedoara. În satul hunedorean Costeşti, autorităţile propuneau realizarea unei machete în aer liber a întregii zone, cuprinzând dotările, punctele de interes, traseele spre cetăţi, cu reprezentări la o scară mai mică a unor arhitecturi tradiţionale.
Restaurarea cu „inovaţii”
La începutul anilor 1980, situl Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei avea să treacă prin una dintre cele mai controversate perioade din existenţa lui. Ruinele antice au intrat atunci într-un proces de „înfrumuseţare“, motivat, printre altele, de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista“, dar şi de vizita anunţată a lui Nicolae Ceauşescu la cetăţile dacice. Proiectul s-a derulat în perioada 1980-1981 şi a fost stopat din lipsa fondurilor, dar şi din cauza renunţării la soluţiile găsite la acea vreme pentru valorificarea sitului. În cei aproape doi ani de lucrări, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare. Unele lucrări efectuate de restauratori au fost apreciate, însă altele au stârnit controverse. Printre acestea din urmă se numără aducerea câtorva zeci de discuri şi plăci de beton în incinta sacră a Sarmizegetusei Regia şi înlocuirea plintelor originale ale monumentelor cu unele noi. Soarele de andezit, unul dintre cele mai reprezentative monumente din fosta capitală dacică, urma să fie înlocuit cu o replică.
„În această situaţie ar fi urmat ca monumentul să fie mutat, pentru protecţie, şi expus la Muzeul din Deva. Această opinie a întâmpinat pe loc opoziţia hotărâtă ca acest vestigiu, ca şi alte elemente ce trebuie conservate prin scoatere din sit, să părăsească situl“, informa arhitectul Cristian Călinescu, autorul cercetării „Consolidarea, conservarea şi valorificarea Complexului arheologic Sarmizegetusa – Grădiştea Muncelului“, din 1982. De asemenea, realizatorii lucrărilor de restaurare propuneau ca soarele de andezit, care a rămas în sit, să fie acoperit cu sticlă şi cu pereţi demontabili, dar soluţia nu a fost acceptată. Un acoperiş demontabil de protecţie urma să aibă şi marele sanctuar solar.
Vă recomandăm şi:
Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.
Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.
Descoperirea Sarmizegetusei Regia a avut ecouri în întreaga lume, iar jurnaliştii de la The New York Times afirmau că rezultatele săpăturilor din perioada interbelică au dovedit cât de mult cultura dacilor era conectată cu cea a celţilor.
Se încarcă comentariile...
