Luxul a invadat mănăstirile Hunedoarei: de la chilii săpate în stâncă la păuni şi alei de marmură VIDEO
0Românii şi autorităţile locale s-au dovedit, de-a lungul timpului, darnici cu aşezămintele religioase, astfel încât în numai câţiva ani, mai multe mănăstiri s-au dezvoltat într-un ritm accelerat, făcând uitat traiul auster al duhovnicilor din trecut.
Peste 20 de mănăstiri şi schituri funcţionează în judeţul Hunedoara, cele mai multe fiind înfiinţate sau reînfiinţate în anii ´90.
Altele se află în şantier şi vor fi deschise în anii următori, cu ajutorul donaţiilor şi alocărilor din bugetele locale ale primăriilor hunedorene.
Coadă uriaşă la mormântul lui Arsenie Boca. Pelerinii fără grija COVID-19 au invadat Prislopul VIDEO
Chilia de la Prislop, ultimul bastion al austerităţii
La Mănăstirea Prislop, chilia dăltuită într-o stâncă de călugărul Ioan, care vieţuise aici în urmă cu cinci secole, oferă o imagine remarcabilă a modului de viaţă şi suferinţelor monahilor medievali.
Încăperea întunecoasă nu are „fereastră” pentru că, potrivit legendei, Ioan ar fi fost ucis de vânători în timp ce cioplea o gaură în piatră pentru a face loc luminii în interior. În împrejurimile sale, toate construcţiile aşezământului contrastează cu „scorbura de piatră” în care a trăit Ioan. Cele mai multe au apărut în ultimii ani, odată cu faima tot mai mare de care s-a bucurat mănăstirea, datorită fostului său stareţ Arsenie Boca.
Chilia Sfântului Ioan de la Prislop. Foto: ADEVĂRUL.
„În anii ´90, foarte puţină lume venea la Prislop. Duminica, ajungeau aici câteva zeci de oameni şi cred că mulţi nici nu ştiau de mormântul părintelui Arsenie Boca. Apoi i s-a dus vestea că ar fi fost făcător de minuni, că oamenii s-ar fi vindecat la mormântul lui şi aşa au apărut pelerinajele. Înainte de a acele vremuri, câteva măicuţe locuiau la Prislop. Aveau un Aro, care mai tot timpul se strica şi ne mai cereau ajutorul cu el. Lăcaşul era destul de sărăcăcios”, relata Achim, un vârstnic din Silvaşul de Sus, care a prins şi vremurile „modeste” ale mănăstirii.
Acum, multor săteni din Silvaşul de Sus, satul învecinat mănăstirii, li se par uimitoare transformările prin care aceasta a trecut: potecile de pământ din curte au fost înlocuite cu alei largi, pavate cu marmură, în jurul porţii de intrare a fost ridicată o clădire cu două etaje, care oferă locuri de cazare oaspeţilor, iar alte construcţii noi au fost rezervate maicilor şi elevelor de la seminarul mănăstirii.
Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
În curte, au mai fost amenajate spaţii de vânzare a suvenirurilor şi obiectelor bisericeşti, ţarcuri pentru animale, instalaţii fotovoltaice şi o filigorie unde preoţii oficiază slujbele religioase. Chiar şi mormântul călugărului Arsenie Boca a fost acoperit cu un foişor de lemn. În faţa mănăstirii, un deal a fost terasat pentru a fi amenajată aici o parcare cu peste 300 de locuri, iar drumul spre Prislop a fost modernizat de Consiliul Judeţean Hunedoara.
Mănăstirea cu păuni
În cei opt ani de la înfiinţarea sa, schitul „Sf. Nectarie” de pe Valea Roatei, aflat la 15 kilometri de Hunedoara s-a transformat într-un mic paradis, în care pe lângă clădiri monahale, cu o arhitectură aparte şi biserica aflată în construcţie de circa şase ani, vizitatorii pot vedea şi o crescătorie de păuni.
Păuni la schitul de pe Valea Roatei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Zona unde a fost ridicat noul schit era, în trecut, un loc de agrement al localnicilor şi unul de întâlnire al motocicliştilor. În 2013, povestea călugărul Nifon, după ce cutreierase întreg ţinutul, a ajuns aici şi a găsit locul potrivit pentru ridicarea schitului. La scurt timp, Primăria Peştişu Mic a donat Episcopiei Devei şi Hunedoarei terenul, iar cu ajutorul donaţiilor primite de la credincioşi, a început construcţia aşezământului. Moaştele Sfântului Ierarh Nectarie, considerat ocrotitor al bolnavilor, aduse la mănăstire i-au sporit popularitatea, iar drumul modernizat de autorităţile locale l-au făcut mai accesibil.
Şi alte aşezăminte monahale din judeţ s-au transformat radical în ultimii ani, odată cu finanţările primite de la credincioşi şi bugetele locale, făcând uitată percepţia romanţată despre traiul auster şi penitenţele vechilor călugări.
Schitul de pe Valea Roatei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În multe cazuri, terenurile pe care sunt construite noile schituri şi biserici sunt puse la dispoziţie gratuit de administraţiile locale. Donaţiile localnicilor şi fondurile nerambursabile acordate prin hotărâri de Consiliu Local vin şi ele în sprijinul bisericilor. În Deva, spre exemplu, primăria a alocat în 2021 cinci milioane de lei, finanţări nerambursabile de la bugetul local, pentru biserici, iar o mănăstire din municipiu a primit un milion de lei din aceste fonduri. De asemenea, în perioada 2019 - 2020, municipalitatea a finanţat iluminarea arhitecturală a tuturor bisericilor din Deva.
Vă recomandăm să citiţi şi: