Hunedoara: PORTRET / Noemi Gâga-Todea calcă pe urmele lui Bruce Lee
0
În timp ce alte fetiţe de vârsta ei se joacă cu păpuşile, micuţa a câştigat locul întâi la un concurs internaţional de shotokan, la numai 10 ani.
Profil
Născută. 27.03.1999
Experienţă. Practică Shotokan de un an
Studii. Elevă în clasa a IV-a
Cu siguranţă că fiecare dintre noi am avut o vârstă la care am visat că stăpânim artele marţiale. Şi că suntem, cel puţin pentru o zi, un maestru ninja pregătit să doboare zeci de duşmani, mai mult sau mai puţin imaginari, cu care ne luptam în minutele de dinaintea somnului.
Karatistă cu diplomă!
Noemi are numai 10 ani şi spune că, în urmă cu an, a ales să practice karate din lipsă de ocupaţie. „Trebuia să-mi ocup cu ceva timpul liber. Mai ales după ce îmi terminam temele. Aşa că m-am gândit să mă înscriu la cursurile de karate“, povesteşte Noemi.
Este adevărat că micuţa luptătore are un trecut mai „băieţos“. Încă de mic copil a preferat maşinuţele în locul păpuşilor, De altfel, are o singură păpuşă preferată pe care o cheamă Călin! „Nu mi-au plăcut păpuşile niciodată. Cu o maşinuţă te poţi juca frumos. Cu păpuşile este mai greu. Nu fac nimic. Trebuie tot timpul să le ţii în braţe“, spune Noemi. La numai un an după ce a început să practice karate (stilul shotokan), Noemi a participat la un concurs internaţional de profil.
Aici a avut parte de o reuşită la care nu se aştepta nimeni: a obţinut locul întâi la secţiunea kata. „Nu a fost greu deloc. Am făcut ce am învăţat la antrenamente. Am avut ceva emoţii, dar cred că m-am descurcat bine. Altfel nu luam locul întâi cu medalie şi diplomă“, ne explică succesul puştoaica.
Nu se bate în timpul liber!
La această oră, Noemi are centura galbenă, chestiune care îi aduce o mulţime de responsabilităţi. „Nu avem voie să ne luptăm în afara antrenamentelor. Karate înseamnă de fapt control şi autodisciplină. Ar fi foarte uşor pentru mine să dobor un copil de aceeaşi vârstă. Dar eu ştiu că nu ăsta e scopul antrenamentelor mele. Trebuie să mă controlez tocmai pentru că sunt mult mai puternică decât adversarul meu neantrenat“, explică cu foarte multă sinceritate Noemi.
Atunci când nu are antrenamente, Noemi este o elevă foarte silitoare. „Ultimul F.B. l-am luat la un subiect despre Cetatea Devei. Îmi place mult să scriu. La matematică mă mai încurc, dar îmi place şi materia asta“, spune micuţa karatistă.
Intrebări şi răspunsuri
Ce meserie îţi place?
M-am gândit foarte mult la asta şi vreau să mă fac medic veterinar. Îmi plac foarte mult animalele. Acasă, am un papagal vorbitor. Îl cheamă Piki şi îmi petrec tot sfârşitul de săptămână alături de el. Ştiu că Piki trăieşte cam 30 de ani, iar acum are doi ani. Aşa că, atunci când Piki va fi bătrân, eu voi fi medic veterinar şi voi avea grijă de el.
Te răneşti la antrenamente?
Ne mai lovim, dar nu foarte tare. În primul rînd pentru că avem grijă să ne oprim la finalul loviturii. Mai facem kummite, un fel de lupte libere, dar nici aici nu ne lovim foarte tare. Oricum, karate-ul nu e un sport pentru fricoşi. Trebuie să te obişnuieşti cu loviturile, asta e.
Ce-i place
Lui Noemi îi place să scrie despre orice şi îi place să joace fotbal. „Îmi place mult şi culoarea roz. Dar rozul ăla puternic. Apoi, îmi place mult pizza şi câteodată să dorm mai mult dimineaţa“, spune Noemi.
Ce nu-i place
Deşi practică un sport cu origini asiatice, Noemi nu suportă orezul. „Nu-mi plac nici copiii răi şi nici să mă cert. Mai am colege de clasă care mă mai provoacă la ceartă, dar nu le bag în seamă“, spune micuţa karatistă.