Fenomene inexplicabile în Munții Metaliferi. Vulcanii stinși unde busolele o iau razna VIDEO
0Oamenii de știință au făcut descoperiri impresionante în mai multe locuri din Munții Metaliferi, cunoscute pentru marile resurse naturale de aur, metale rare și prețioase.
Munţii Metaliferi, situați între Valea Crişului Alb (zona Brad) şi Valea Mureşului (zona Devei) se numără printre regiunile cele mai bogate în resurse naturale din România, unele exploatate încă din Antichitate.
Munții din nordul județului Hunedoara, delimitați de apele Mureșului, sunt bogați în zăcăminte de aur, argint și cupru, în izvoare minerale și cuprind întinderi vaste de pădure.
Vulcanii stinși din Munții Metaliferi (video) impresionează prin înfățișarea lor neobișnuită, care i-a făcut cunoscuți din secolele trecute. În adâncurile lor, oamenii au dăltuit rocile dure, magmatice, în căutarea bogățiilor pământului.
Un aspect mai puțin cunoscut, sesizat de oameni de știință, face din Munții Metaliferi un ținut cu totul deosebit. În anumite locuri din munți, busolele „o iau razna” din cauza anomaliilor magnetice prezente. Cei care le-au cercetat
Anomalii magnetice în Munții Metaliferi
Din anii ’50, oamenii de știință au identificat mai multe locuri din Munții Metaliferi, care prezentau astfel de anomalii. Una dintre ele a fost observată de inginerul Dragomir Romanescu, în 1957, între satele Vața de Jos și Vața de Sus din Hunedoara.
„Conducând o echipă de prospecțiuni magnetometrice a Comitetului Geologic am descoperit o anomalie de magnetizare inversă, de formă alungită extinzându-se pe 800 metri, care pornește din pârâul Vața și traversează culmea dintre acest pârâu și pârâul Prihodiște. Amplitudinea acestei anomalii atinge — 2000 gamma”, arăta inginerul, în revista „Studii și Cercetări de Geofizică” (1963).
Mai multe mine metalice au funcționat de la începutul secolului XX la Vața de Jos (video). În anii celui de-al doilea război mondial a funcționat aici și un lagăr de prizonieri sovietici, din care vreo 20 de soldați erau trimiși să muncească în mine.
Zăcămintele cuprifere din munți au fost cercetate intens în anii ’50, iar în minereurile cu conținut scăzut de cupru și de fier, geologii au identificat și vanadiu. Mai multe mine metalice au funcționat cu întreruperi până la sfârșitul secolului XX.
„Prin anii ’90, mai lucrau vreo sută de oameni din toate satele din împrejurimi, la minele și la sondele din satele comunei Vața de Sus din Hunedoara. Se făceau mai mult foraje, în căutarea filoanelor cu conținut bogat de metale. Minereul scos cu vagoneții era cercetat la Deva, la IPEG (Întreprinderea de Prospecțiuni şi Explorări Geologice). Apoi exploatarea a fost abandonată, abia se mai văd urmele ei, cele mai multe intrări în fostele mine fiind astupate”, povestește Ioan, un localnic din Căzănești.
Măgura Uroiului din Hunedoara (video), dealul din rocă vulcanică cu înfăţişare proeminentă din sudul Munților Metaliferi, a fost exploatat din cele mai vechi timpuri. Aici a funcționat o carieră antică de andezit, de unde strămoşii noştri şi-au procurat materia primă pentru construcţii. Unele roci ar fi ajuns la Sarmizegetusa Regia – loc în care, potrivit unor autori, au fost sesizate anomalii magnetice.
„În 1958, inginerul Ștefan Airinei, conducând o echipă de prospecțiuni gravimetrice și magnetometrice a Comitetului Geologic, pune în evidență anomalia de magnetizare inversă a corpului andezitic Uroiu aflat pe malul drept al râului Mureș, la NE de localitatea Simeria. Această anomalie negativă este de formă aproape circulară, având diametrul de 600 metri și amplitudinea de —3000 gamma. În partea de SE a ei sunt cartate încă alte două mici anomalii de magnetizare inversă, pe aceleași roci”, informa omul de știință Dragomir Romanescu.
În anii următori, geologii au observat anomalii de magnetizare inversă și în alte locuri din Munții Metaliferi, bogate în resurse de aur, argint și cupru: masivul Poienița, din zona localității Baia de Arieș, Vârful Măgura din vecinătatea municipiului Brad și masivul Caraci – numit și Vezuviul românesc – din vecinătatea Bradului și a comunei Baia de Criș.
Omul de știință arăta că nu s-au făcut suficiente studii care să explice cauzele acestor anomalii magnetice semnalate, însă unele ar putea fi puse în legătură cu liniile tectonice.
Muntele Setraș – vulcanul unde busola dă greș
Un loc aparte este Muntele Setraș (Cetraș), unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Metaliferilor, care se înalță la 1.080 de metri deasupra ținuturilor Băiței și Geoagiului, punând în umbră șirul de „turnuri” mai mici din vecinătatea sa.
Vulcanul stins atrage privirile călătorilor de la zeci de kilometri, datorită formei sale de piramidă alungită, ca vârful Retezat, ce aduce aminte de muntele care se vede la orizont, de pe culmile sale, în zilele senine.
Spre deosebire de Retezatul „dăltuit” în urma glaciațiunilor, Muntele Setraș s-a format în urma vulcanismului și astfel a păstrat în adâncurile sale unele dintre cele mai bogate zăcăminte de metale prețioase.
„Toate dacitele (roci vulcanice cu conținut ridicat de bioxid de siliciu) acestui masiv sunt puternic magnetizate, provocând deviația acului busolei, deși conținutul lor în magnetit (mineral cu conținut de oxid de fier) este neglijabil. În cursul cercetărilor noastre am întâlnit pe creasta masivului un fenomen curios și anume, unele stânci dacitice prezintă, în diferite zone ale lor, diferite direcții de magnetizare. Fenomenul se poate pune ușor în evidență cu ajutorul busolei, al cărei ac magnetic este atras când cu polul sud, când cu cel nord, dacă instrumentul este plimbat pe verticală și uneori și pe orizontală în apropierea stâncii”, arăta inginerul Dragomir Romanescu.
În apropiere de muntele Setraș, Vârful Bulz din Hărțăgani, un munte cu o înfățișare impunătoare prezintă și el o astfel de anomalie, cauzată potrivit omului de știință de acțiunile trăsnetelor.
„În ceea ce privește acțiunea trăsnetului, am descoperit urmele sale obișnuite în magnetizarea rocilor. Este vorba de existența unor dipoli cu totul locali, de valori mari, prezenți pe vârfuri de masive, pe vârful Bulz din Hărțăgani și pe Știrba, din Hărțăgani”, arăta autorul studiului.
Satul Săcărâmb din Hunedoara, centru energetic
La 15 - 20 de kilometri de muntele Setras, un alt șir de vulcani stinși se înalță aproape de satul Săcărâmb din Hunedoara (video), faimos pentru bogățiile din adâncurile minelor sale. În mijlocul așezării de munte se înalță Dealul Calvaria Mare, un con vulcanic legendar, care de-a lungul timpului a atras nenumărați oameni de știință.
Alături de aur, telur și argint, peste 40 de minerale, unele rare şi valoroase, au fost scoase la suprafaţă din adâncurile muntelui, arătau savanţii care în secolele trecute au cercetat Săcărâmbul. Mulţi dintre ei călătoreau spre locul din munţi pentru a colecţiona mineralele şi cristalele rare şi cu forme deosebite descoperite în minele sale.
Unii localnici din satul Săcărâmb din Hunedoara spun însă că Dealul Calvariei este un adevărat centru energetic, în care se resimte atmosfera rarefiată a unui munte înalt de 3.000 de metri, un fost con vulcanic care se ridica la această înălțime, dar ar fi fost devastat de explozii în timpuri străvechi.
„Se spune că Săcărâmbul este una din cele mai puternic magnetizate zone de pe Terra și că este unul din punctele de concentrație maximă a energiilor lumii. Și nu o spun oameni obișnuiți, într-un taifas la colț de stradă, ci studii științifice aprofundate ale unor specialiști din cadrul SETRAS”, informa localnicul Alexandru Tokar, autor al unei monografii a satului, cel care a înființat o asociație cu numele Societatea Europeană pentru Tehnică Radiantă și Armonie Spirituală (SETRAS).
Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, potrivit unor autori, peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. În secolul XX, multe dintre zăcămintele bogate în aur au fost epuizate, iar costurile mari ale mineritului au dus, în cele din urmă, la închiderea în anii 2000 a minelor din zona Certej – Săcărâmb.
Se încarcă comentariile...
