Drumul de marmură unic în România. De ce a fost construit şi cu ce viteză se poate circula pe el VIDEO
0
Drumul de marmură din satul Alun este unic în România, însă la circa şase decenii de la construcţia lui începe să îşi arate neajunsurile.
Mai puţin de 300 de oameni locuiesc în cele cinci sate ale comunei Bunila (Poieniţa Voinii, Alun, Cernişoara Florese, Bunila şi Vadu Dobrii). Comuna din Ţinutul Pădurenilor, aflată la circa 30 de kilometri de municipiul Hunedoara, se numără printre cele mai depopulate aşezări din România.
GALERIE FOTO CU DRUMUL DE MARMURĂ
Două dintre satele sale, Vadu Dobrii şi Alun, sunt aproape pustii. Un singur drum din comună a fost asfaltat în ultimii ani: un sector de circa 2,5 kilometri care coboară prin pădure, din vecinătatea satelor Bunila şi Poieniţa Voinii în Cernişoara Florese.
În Bunila, comuna cu drumuri de pământ, greu accesibile, şi cu sate izolate pe crestele munţilor Poiana Ruscă, există însă un drum unic în România: drumul de marmură al satului Alun.
Drumul camioanelor
În anii ´60, când a început construcţia drumului, satul Alun avea aproape 100 de gospodării locuite, o şcoală şi chiar un internat. Cu timpul, oamenii din Alun şi satele învecinate au început să migreze în Hunedoara, unde combinatul siderurgic se afla în plină expansiune şi atrăgea forţa de muncă din zonă.
Drumul Alun - Crăciuneasa, zonă nepavată. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Drum de piatră şi marmură a fost un drum al camioanelor. Pe el, marmura extrasă din cariera aflată la marginea aşezării putea fi transportată mai uşor, spre Crăciuneasa, locul unde exista staţia terminus a căii ferate miniere Hunedoara – Govăjdia.
Drumul spre Alun. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
De acolo, materialele din cariera de marmură Alun şi de la cariera de piatră de la Crăciuneasa, unde munceau sute de oameni, luau calea Hunedoarei.
Drumul care coboară din Alun pe Valea Peştişului, până la Crăciuneasa măsoară circa 10 kilometri, însă doar jumătate din acest tronson a fost pavat cu piatră şi marmură. Celălalt tronson, înspre Crăciuneasa, este impracticabil cu autoturismele. Localnicii povestesc că autorităţile au renunţat la folosirea marmurei la drum, din cauza faptului că roţile camioanelor se uzau prea repede pe porţiunea pavată.
Drumul spre Alun. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Drumul de marmură, extrem de degradat
La şase decenii de la construcţia „drumului de marmură”, fostul drum al camioanelor atrage atenţia turiştilor, însă a ajuns într-o stare dezastruoasă.
„Cariera de marmură s-a închis pe la începutul anilor ´90, de atunci a rămas în conservare, iar drumul pe care treceau camioanele nu a mai fost reparat. Mai circulă turişti pe el”, povesteşte un cioban din zonă. Drumul a stârnit interesul călătorilor, prin unicitatea lui, însă starea sa de degradare îi face pe unii dintre ei să îl exploreze pe jos.
Cariera de marmură şi satul Alun. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Am urcat în Alun, pentru a vizita satul cu zeci de case frumoase, dar pustii, şi cu cele două biserici: cea veche de lemn şi cea ridicată din marmură. Ambele biserici erau închise, dar locul ne-a plăcut foarte mult. Pe drum am mers cu circa 20 de kilometri pe oră, nu mai mult, pentru că este foarte degradat, dar şi pentru a admira priveliştea”, spune Rareş, un tânăr din Albă Iulia venit împreună cu prietenii, din Alba Iulia, într-o excursie de weekend în Ţinutul Pădurenilor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Satele arhaice din Ţinutul Pădurenilor, redescoperite de turişti odată cu noile lor şosele VIDEO
Se încarcă comentariile...
