Comuna din România unde au rămas 80 de oameni. Micul paradis este înconjurat de o pădure seculară VIDEO

0
0
Radu Herciu, primarul comunai Bătrâna. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Radu Herciu, primarul comunai Bătrâna. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Doar 80 de oameni mai locuiesc permanent în satele comunei hunedorene Bătrâna, o aşezare izolată din Munţii Poiana Ruscă.

Mai puţin de o sută de oameni locuiesc în Bătrâna, comuna cu populaţia cea mai mică din România. Dintre localnicii comunei din Munţii Poiana Ruscă, vreo 80 stau permanent în cele patru sate ale Bătrânei.

GALERIE FOTO - BĂTRÂNA

VIDEO - IMAGINI AERIENE DIN BĂTRÂNA

VIDEO - BĂTRÂNA

„De fapt, comuna noastră este compusă din satul Bătrâna şi trei cătune. Cătunul Piatra a rămas fără locuitori, Răchiţaua mai are trei familii, iar în Faţa Roşie mai locuiesc vreo şase familii.

Satele pădurenilor, aflate la doi paşi de Hunedoara, unde oamenii trăiesc ca în urmă cu un secol VIDEO

Alun, satul cu drum de marmură unic în lume, s-a trezit la viaţă. Oamenii revin în locul rămas pustiu VIDEO

Planul devastator al lui Ceauşescu pentru români. Peste 3.000 de sate condamnate la pieire VIDEO

Populaţia este destul de îmbătrânită. Nici nu au mai rămas oameni, mai ales prin cătunele învecinate satului Bătrâna, pentru că nu au curent, iar atunci oamenii în vârstă se trag de acolo mai înspre copiii lor care locuiesc mai jos în localităţile unde au în apropiere dispensare medicale sau farmacii, unde le este şi lor mai uşor”, spune primarul Radu Herciu.


Comuna Bătrâna, imagini areiene. ADEVĂRUL

Satul pitoresc din Ţinutul Pădurenilor se dezvăluie oaspeţilor săi la capătul unui drum forestier de peste 30 de kilometri, care urcă din comuna Dobra. Drumul de pământ şi pietriş, umbrit de pădurea deasă, a rămas cel mai accesibil traseu pentru autoturisme, în timp ce alte drumuri care legau odinioară Bătrâna de celelalte aşezări ale pădurenilor nu mai pot fi folosite de localnici. În satul de munte, spre deosebire de alte locuri din zonă, uliţele au fost asfaltate, iar gospodăriile au apă curentă.

VIDEO - CODRII SECULARI

În vecinătatea satului se dezvăluie una dintre cele mai frumoase păduri din România: Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei, în care mişună sălbăticiunile, nestingherite de prezenţa oamenilor.


Bătrâna. VIDEO: ADEVĂRUL

Turiştii pot fi văzuţi, în zilele de vară, plimbându-se printre casele vechi, din lemn, ale localnicilor. Gospodăriile sunt îngrijite, chiar dacă multe dintre ele au rămas pustii. Pe păşunile de la marginea satului şi prin livezi, vacile sătenilor sunt lăsate să pască în voie.

„Oamenii, de când ştiu eu, s-au ocupat cu creşterea animalelor, în principal, şi mai puţin cu cultivarea pământului, doar aşa, pentru strictul necesar. Creşterea animalelor încă este o preocupare rentabilă la noi. Din păcate nu mai are cine să o facă. Populaţia este îmbătrânită, iar tinerii au mers la oraş. Mai sunt puţine familii de tineri, patru - cinci familii dintre care doar una, din câte ştiu, nu are cumpărată o casă mai jos, la Dobra sau la Deva.


Bătrâna. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

comuna batrana foto daniel guta adevarul

Tinerii cu copii au fost nevoiţi să părăsească satele pentru a merge cu copiii la şcoală”, spune primarul Radu Herciu, născut în Bătrâna şi fost învăţător în sat, până când şcoala a fost închisă pentru totdeauna.

Comuna, salvată după 1989

Şi comuna a fost desfiinţată administrativ pentru o scurtă perioadă, la sfârşitul anilor ´80, când au fost puse în aplicare planurile de sistematizare întocmite de regimul Ceauşescu, care vizau, printre altele, desfiinţarea a peste 3.000 de sate considerate „neviabile” pentru economia României.

Aşezările Bătrânei se numărau printre cele „40 de sate fără condiţii de dezvoltare, cu trupuri răsfirate şi accese grele, în care în ultimii ani se manifestă o depopulare şi care urmează a fi dezafectate, iar populaţia acestora să fie grupată în alte localităţi”, arătau autorii monografiei Hunedoarei, din 1980.

În acelaşi timp, comuna Dobra, aflată la 30 de kilometri distanţă, traversată de şoseaua Deva - Lugoj, urma să devină o localitate urbană, care să includă şi satul Bătrâna.


Bătrâna. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

comuna batrana foto daniel guta adevarul

„Am fost desfiinţaţi în 1989, primăvara. Ne-au alipit atunci comunei Dobra. Însă a venit aşa-zisa Revoluţie şi atunci oamenii au ridicat problema să fie reînfiinţat comuna Bătrâna şi asta s-a şi întâmplat”, îşi aminteşte primarul aflat la al cincilea mandat.

Locul pitoresc din Ţinutul Pădurenilor este căutat de iubitorii de natură din Timiş şi Hunedoara, iar tot unii oameni şi-au cumpărat proprietăţi aici, case vechi de peste un secol, bine întreţinute, pe care le-au renovat pentru a fi locuri de vacanţă.


Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei. ADEVĂRUL

Majoritatea sătenilor din Bătrâna sunt vârstnici. În ultimele decenii, populaţia a fost într-o continuă scădere, la fel cum s-a petrecut cu toate aşezările din Ţinutul Pădurenilor. Oamenii trăiesc în cea mai mare parte din munca pământului şi creşterea animalelor. În afară de creşterea animalelor, unii localnici obţin venituri din pensiile pe care le primesc după ce au muncit în minele de la Muncelu Mic sau în exploatările forestiere.

„Suntem însă cam puţini. Din cauză că nu a fost şcoală şi au plecat oamenii cu copiii la Dobra şi nu s-au mai întors. Şi au rămas aici numai cei bătrâni. Bătrânii au murit, iar satul a rămas cam pustiu. Dar e păcat că locul este frumos. Suntem noi un pic la mai mare distanţă de oraş, dar dacă omul munceşte mult, are şi aici tot ce îi trebuie. Noi putem trăi aici din muncă. Din grădină, din creşterea vacilor, avem lapte, brânză, ouă, avem zarzavaturi în grădină. Doar porumb nu este, pentru că aici e o zonă a cartofilor. În trecut se cultiva şi porumb, şi grâu, dar mistreţii fac stricăciuni”, spune Valeria Herciu, soţia primarului.


Case din Bătrâna. ADEVĂRUL

comuna batrana foto daniel guta adevarul

Satul Bătrâna nu a fost colectivizat, iar din cauza unor modificări legislative, mai mulţi localnici nu şi-au putut primi titlurile de proprietate pe terenurile lor, spune primarul. „E o zonă pitorească, dar viaţa este aspră. Dacă nu munceşti, nu ai după ce să bei apă. Dacă ai un venit, respectiv un salar, o pensie, se mai poate. Dar dacă nu va fi o schimbare în reorientarea politicii guvernamentale cu privire la aşezările de munte, în zece ani nu o să mai fie nimeni aici. Când ies de la primărie pe uliţă, întânesc oameni şi toată lumea îmi spune că o duce greu”, crede primarul Radu Herciu.

Ţinutul Pădurenilor

Ţinutul Pădurenilor se întinde la poalele Munţilor Poiana Ruscă, în judeţul Hunedoara, având în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa şi peste 40 de sate, care numără mai puţin de 5.000 de locuitori. În unele dintre aşezări, ca Vadu Dobrii sau Alun, vestite în trecut au mai rămas câţiva oameni.

La începutul anilor ’50, înainte ca pădurenii să migreze în număr tot mai mare spre centrele industriale ale Hunedoarei, lăsându-şi gospodăriile în grija bunicilor, aproape 20.000 de oameni trăiau în satele din Ţinutul Pădurenilor. Aşezările de munte erau pline de viaţă, iar localnicii se ocupau cu muncile forestiere, bocşitul (arderea cărbunelui pentru uzinele din Hunedoara şi Govăjdia), agricultura, mineritul şi creşterea animalelor.Prelucrarea lemnului şi ţesăturile erau îndeletniciri transmise din generaţie în generaţie, iar straiele populare bogat împodobite erau purtate cu mândrie de pădureni.


Video, pe larg, din Bătrâna.

În anii ´70, în ciuda migraţiei tot mai masive a localnicilor spre Hunedoara – oraşul muncitoresc aflat într-o expansiune accelerată de regimul comunist – peste 15.000 de oameni mai rămăseseră în Ţinutul Pădurenilor. Cătunele cele mai izolate în lipsa drumurilor şi a utilităţilor, păreau să aibă soarta pecetluită din cauza depopulării şi a îmbătrânirii populaţiei. În schimb, alte aşezări rurale continuau să se dezvolte în jurul unor exploatări miniere şi uzine locale, care funcţionau în urmă cu jumătate de secol.

Oamenii din cătunele de munte îşi munceau pământurile necolectivizate şi creşteau vite şi oi, însă aveau ocazia de a lucra în minerit şi industrie, chiar la marginea localităţilor, în minele de la Teliuc, Ghelari, Vadu Dobrii, Muncel, Boia Bârzii, în carierele de talc de la Crăciuneasa şi de marmură de la Alun.

Declinul industrial s-a răsfrânt asupra satelor pădurenilor, care au continuat să se depopuleze după 1990, odată cu dispariţia întreprinderilor industriale locale, unele închise încă din anii ´80. În ultimele decenii, investiţiile în infrastructura rutieră, în utilităţi, şi cele menite să aducă locuri de muncă pădurenilor ori să îi sprijine pe crescătorii de animale – ocupaţia de bază din zonă, nu s-au dovedit suficiente pentru a opri depopularea aşezărilor. În schimb, numărul turiştilor şi al facilităţilor turistice  a crescut în ultimii ani, iar localnicii speră că şi drumurile din ţinut vor fi modernizate.

Codrii seculari ai pădurenilor

Ţinutul Pădurenilor şi-a primit numele datorită vastelor întinderi de pădure care au acoperit, din cele mai vechi timpuri, regiunea din Munţii Poiana Ruscă. Satele au rămas înconjurate de cordoane de pădure care se întind uneori pe zeci de kilometri. În unele locuri, oamenii nu au intervenit niciodată asupra naturii. Astfel s-au păstrat Codrii seculari de pe valea Dobrişoarei şi Prisloapei, o rezervaţie aflată pe teritoriul administrativ al comunelor Bătrâna, Bunila şi Cerbăl, care ocupă aproape 140 de hectare.

comuna batrana foto daniel guta adevarul

Potrivit specialiştilor, ea conţine arboret natural cu structuri pluriene, cvasivirgine, de dimensiune mare şi vârstă de până la 200 de ani. Drumul spre codrii seculari este dificil, iar fără îndrumarea localnicilor care cunosc zona, drumeţii ajung cu greu în aria protejată. În pădure se poate ajunge din satele pădurenilor cele mai apropiate de crestele înalte ale munţilor Poiana Ruscă: Vadu Dobrii, Bătrâna şi Poiana Răchiţelii. Drumul forestier spre rezervaţie ajunge în apropierea satelor Răchiţaua şi Piatra, aproape pustii. Bătrâna este, de asemenea, izolată, drumurile forestiere care duc spre centrul satului din comunele învecinate traversează zeci de kilometri de pădure.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Ursici, cel mai izolat sat de pe „tărâmul dacilor“. Cum trăiesc cei câţiva oameni în micul paradis VIDEO

VIDEO Colţul de rai din Munţii Orăştiei înţesat cu sălbăticiuni. „Urşii morăie în jurul nostru, noi dăm drumul câinilor“

Ţinutul pustiit al dacilor. Viaţa plină de greutăţi a ultimilor localnici din cătunele munţilor Orăştiei VIDEO

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite