VIDEO Robotul de altoit legume care i-a îmbogăţit pe cultivatorii de pepeni din România. Secretele tehnologiei despre care mulţi oameni nici nu ştiu că există
0Maşinăria este fabricată în Coreea de Sud şi este deţinută din 2015 de specialiştii de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole „Horting” din Bucureşti. Tot mai mulţi cultivatori de legume din România s-au orientat către răsadurile altoite acolo, deorece plantele cresc mai repede, dau o recoltă mai mare şi mai timpurie, deci se scot bani mai mulţi.
Altoirea plantelor nu este o invenţie recentă. Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că în cazul plantelor lemnoase, cum ar fi viţa de vie sau pomii fructiferi, metoda se practica încă de acum peste 3.000 de ani, motivele fiind cât se poate de clare: producţie mai bună, fructe mai mari şi mai arătoase. Poate şi mai gustoase, deşi la acest capitol părerile sunt împărţite.
În ceea ce priveşte altoirea plantelor ierboase, anuale, procedura a început să fie folosită doar de câteva decenii, la o scară foarte redusă. După cum explică specialiştii în horticultură, procedeul manual este foarte delicat, durează mult şi are şanse de reuşită mici (sub 50%), aşa că altoirea roşiilor, castraveţilor sau pepenilor a rămas şi în prezent, în cea mai mare parte, doar la stadiul artizanal sau de hobby.
Începând cu anul 2000, însă, o serie de companii asiatice au dezvoltat maşini automate (roboţi) care să facă altoirea plantelor verzi cu o precizie şi cu o viteză care să facă procedura foarte rentabilă. Maşinile au fost perfecţionate an de an, astfel încât, în ultimii cinci ani, au apărut modele ce pot altoi sute (chiar mii) de plante pe oră, procentul de reuşită fiind de peste 98%, cea ce înseamnă o adevărată revoluţie în agricultură.
Plecând de la această realitate, specialiştii de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole „Horting” din Bucureşti, coordonaţi de prof.univ.dr. Marian Bogoescu, vicepreşedintele Academiei de Studii Agricole şi Silvice a României, au pus în funcţiune şi au testat, încă din 2015, un robot pentru altoirea plantelor legumicole.
Maşinăria, de producţie Coreea de Sud, a fost cumpărată printr-un proiect cu finanţare europeană finalizat în primăvara lui 2017. Iar de atunci, zeci de legumicultori din România – în special de la Matca (Galaţi), Dăbuleni (Dolj) şi Vidra (Ilfov)– au ales să cumpere răsaduri altoite de legume (roşii, pepeni, vinete samd) de la Horting.
Robot de altoit în acţiune FOTO Horting
„Lucrăm din anul 2002 în domeniul legumelor altoite, iar din 2011-2012 am început să facem progrese foarte mari. Acum coordonăm un proiect naţional care urmăreşte realizarea unor portaltoi de legume pentru speciile ardei, vinete şi tomate, împreună cu colegii cercetători de la Staţiunea Buzău, Centrul de Cercetare-Dezvoltare Dăbuleni şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare Vidra, unde facem loturile demonstrative”, a declarat Marian Bogoescu.
Ce presupune altoirea legumelor
În principiu, altoirea răsadurilor de legume înseamnă îmbinarea a două răsaduri de plante diferite, dar compatibile. Portaltoiul (partea cu rădăcina) este dintr-o specie foarte viguroasă, care va asigura altoiului (partea de sus, care va produce apoi flori şi fructe) o hrănire mai puternică decât în mod obişnuit.
Spre exemplu, în cazul pepenilor, planta de pepene este „montată” pe o rădăcină de dovleac, iar rezultatul este spectaculos. „În loc să semăn pepenii, plantez răsaduri. Asta înseamnă că voi avea recolta cu două săptămâni mai devreme. Dacă pun răsad altoit, atunci mai câştig o săptămână, plus că recolta va fi cu 25-30% mai mare, cu cheltuieli identice. E profitabil”, ne-a mărturisit Marian Pohrib, un cultivator de legume de la Matca (judeţul Galaţi).
Practic, răsadurile de pepeni altoite pe dovleac au, cu tot cu transport, un preţ triplu faţă de răsadul obişnuit, însă creşterea de producţie este substanţială, în condiţiile în care întreţinerea culturii (care înseamnă 90% din costurile de producţie) nu presupune niciun leu în plus faţă de metoda clasică. În plus, faptul că recolta iese mai devreme înseamnă că şi preţul de vânzare este mai bun.
Robot de altoit în acţiune FOTO Horting
Este de amintit şi faptul că timpul de producţie total este scurtat considerabil (ar fi circa trei-patru săptămâni în cazul răsadurilor altoite), astfel încât se poate vorbi despre o folosire mai eficientă a pământului, fie prin cultivarea a 2-3 culturi succesive într-un an de producţie, fie prin mărirea intervalului de „odihnă” a terenului, ceea ce duce la o mai bună regenerare a capacităţii fertile.
Ce avantaje prezintă altoirea automată
După cum a explicat profesorul Bogoescu, altorirea plantelor este un procedeu folosit încă la scară mică, iar procedura manuală înseamnă peste 80 la sută pe plan mondial. Aceasta necesită însă foarte multă forţă de muncă şi, ca urmare, costuri destul de importante.
Răsad de pepene obţinut la maşina de altoit legume FOTO Horting Bucureşti
Un lucrător, oricât ar fi de experimentat, nu poate altoi mai mult de 40-50 de plante pe oră, adică undeva la 300 pe zi. Important este că în cazul altoirii manuale a răsadurile, procentul de prindere este de 40-60%, ceea ce reduce numărul de plante viabile realizate la circa 120-160 pe zi.
Din acest motiv, tendinţa în lume este de a căuta soluţii menite să conducă la reducerea acestor costuri şi obţinerea unui randament cât mai mare la producerea răsadurilor de legume altoite. Astfel, pe piaţa de profil au început să apară diferite dispozitive care pot realiza această altoire, semi-mecanizat, mecanizat, semi-automat şi automat.
Răsaduri de pepene obţinute la maşina de altoit legume FOTO Horting Bucureşti
Avantajele lor sunt evidente: altoiere de precizie cu procent de prindere de peste 98%, viteză de lucru mare (circa 800-1.000 de plante pe oră, deci cât trei muncitori într-o zi), costuri de producţie reduse cu circa 80-90% şi, în final, răsaduri ieftine, accesibile fermierilor. Spre exemplu, în cursul anului 2018, Institutul de Cercetare „Horting” a vândut producătorilor de legume privaţi peste 200.000 de răsaduri altoite, dintre care peste 80% au fost pepeni.
Cum funcţionează un robot de altoire
„Având în derulare cercetări în domeniu şi studiind ofertele pe plan mondial, am aflat că o companie sud-coreeană a trecut la producţia unui performant robot de altoire care vede în 3D, tridimensional, aşa că am cumpărat şi noi unul”, a precizat profesorul Bogoescu.
În materialul video de mai jos puteţi vedea cum funcţionează de principiu o maşină de altoit. Cea filmată este un model ceva mai „primitiv” din 2012, care are doar o parte din calităţile maşinăriei deţinute de Institutul „Horting”.
Robotul lucrează asistat de un operator, dispune de camere video, de un soft adecvat care să poziţioneze în aşa fel plantele, încât suprapunerea tăieturii să fie perfectă, iar randamentul de prindere este crescut, viteza de lucru este de aproape 1.000 de plante altoite pe oră”.
Şi instalaţia de semănare pentru producerea răsadurilor ce urmează a fi altoite este automată. Semănatul se face, automatizat, în tăviţe alveolare cu un număr de 200 alveole/tavă, pe substrat de amestec nutritiv cu turbă, după care tăviţele sunt introduse în camera de germinare. Apoi, după aproximativ trei săptămâni de la semănat, începe altoirea propriu-zisă.
După cum explică specialiştii, staţia pilot are suprafaţa utilă de 1.450 mp, fiind acoperită cu folie dublă anticondens. De asemenea, dispune de strat de aer sub presiune ca termoizolator, de incintă de creştere şi dezvoltare a răsadurilor, incintă de altoire a plantulelor şi tunele de calusare, fiind dotată cu sistem de umbrire, ventilare şi răcire a camerei de altoire.
Se încarcă comentariile...
