Profesoara din România care a lucrat la un sistem complex folosit în aeroporturi pentru găsirea armelor sau a drogurilor. Dispozitivul este în teste la Heathrow

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Profesorul universitar Luminiţa Moraru Foto: Valentin Trufaşu
Profesorul universitar Luminiţa Moraru Foto: Valentin Trufaşu

Luminiţa Moraru (55 de ani), profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi, a dezvoltat mai multe modele de propagare a undelor acustice la un dispozitiv care foloseşte infrasunetele, sunete de frecvenţă joasă, pentru a detecta explozibili, arme şi droguri la punctele de securitate din aeroporturi.

Luminiţa Moraru (inginer fizician), profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi, este  omul care a adus la Galaţi o nouă specializare (Fizică Medicală), fiind actualmente şi directorul programului de licenţă pe această zonă. 

Îşi iniţiază studenţii în Oscilaţii şi Unde, materie care se ocupă de ecografie şi alte aparate care folosesc principiul undelor acustice în investigarea organismului uman, Electrodinamică, Mecanică Cuantică, Tehnici de Diagnoză şi Tratament cu Ultrasunete.

La această ultimă materie, tinerii vor învăţa cum funcţionează traductoarele (emiţătoare de ultrasunete), ce sunt acele dispozitive pe care medicii le pun pe corpul pacienţilor pentru a diagnostica starea organelor interne, şi cum se construiesc practic acele imagini pe ecranul ecografului.

Numele Luminiţei Moraru se leagă acum de crearea unui dispozitiv care foloseşte infrasunetele, sunete de frecvenţă joasă, nedetectabile de către urechea umană, pentru a detecta explozibilii, armele şi drogurile pe care infractorii ar încerca să le urce în avioane.

”Este montat în punctele de securitate din aeroporturi pentru a descoperi traficanţii de droguri, arme, arme albe sau explozibili. Lucrez la acest dispozitiv împreună cu doctoranzi şi foşti doctoranzi ai Universităţii Dunărea de Jos”, ne dă câteva detalii dascălul despre acest proiect european, a cărui valoare se ridică la 5 milioane de euro. Aportul profesorului gălăţean a venit pe partea de dezvoltare a modelelor de propagare pe unde acustice la acest dispozitiv, care este deja în teste pe aeroportul Heathrow din Londra, unul dintre cele mai mari şi aglomerate din lume.

De la ecografia materialelor la ecografia ţesutului uman

Luminiţa a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti în 1986 şi, oarecum amuzant, îşi aminteşte că a făcut pasul către această specializare pentru că nu voia să ajungă profesor. ”Am spus atunci că nu o să am niciodată răbdare, să stau aşa şi să bag în cap ştiinţă la copii. Chemarea a fost până la urmă spre învăţământ, nu spre industrie”, ne povesteşte uşor amuzat dascălul. În 1997 şi-a susţinut doctoratul în Acustică Tehnică, proiectând un dispozitiv care modifică activ proprietăţile topiturilor lichide.

După ce a primit dreptul de a conduce doctorate, primul său doctorand a fost un medic, specialist în ecografie. Luminiţa a făcut atunci trecerea de la ecografia materialelor la ecografia ţesutului uman. ”A fost prima mea reinventare. Eu chiar cred şi sunt un promotor activ al principiului că în viaţa academică şi de cercetare trebuie să te reinventezi periodic”, ne dezvăluie profesorul.

O perioadă a fost preocupată de optimizarea propagării undelor ultrasonore în ţesuturi, trecând apoi la optimizarea imagistii medicale, un domeniu care a fascinat-o. În prezent, lucrează cu câţiva doctoranzi pe RMN-ul (rezonanţa magnetică nucleară) de difuzie. ”Difuzia este tot un principiu fizic. Este vorba de difuzia protonilor de hidrogen în ţesutul uman, iar în imaginile obţinute se pot descoperi diferite afecţiuni de care suferă pacienţii. Noi încercăm să modificăm parametrii fizici ai câmpului magnetic şi să determinăm noi condiţii experimentale  care pot ajuta medicul în stabilirea diagnosticului”, explică Luminiţa.

De aici a plecat ideea sa de înfiinţare a unei noi specializări, cea de Fizică Medicală, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi. S-a luptat timp de doi ani ca să îşi pună proiectul în practică şi, în final, a reuşit. România duce în prezent o lipsă acută de fizicieni medicali, acesta fiind şi motivul pentru care un pacient obţine de multe ori rezultate diferite la investigaţii efectuate la cabinete sau laboratoare care folosesc acelaşi aparat medical.

Studenţii de la Galaţi au posibilitatea să vadă aparatura medicală la lucru, dar şi să lucreze pe ea, căpătând experienţă încă din timpul facultăţii, pentru că jobul lor va fi să asigure mentenanţa şi calibrarea acestora, dar şi să furnizeze medicilor dispozitive medicale care funcţionează în parametri optimi.

”Apar acele discuţii. Mi-am făcut analizele la două centre, iar rezultatele sunt total diferite. Explicaţia falsă, din punctul meu de vedere, este că folosim aparate diferite, substanţe diferite. Nu am nicio problemă cu aceste variaţiuni, dar este o calibrare care se face, astfel încât rezultatul să fie în acele limite, de minim şi maxim. Variaţia este în unele cazuri atât de mare, încât nu poţi trage o concluzie: sunt bolnav sau sunt sănătos?”, scoate în evidenţă dascălul una dintre marile probleme cu care se confruntă sistemul medical din România în prezent.

”Prima lor competenţă trebuie să fie capacitatea de a fi selectivi”

La nivel european, a fost adoptată o directivă, care reglementează statutul fizicianului medical şi care, în momentul de faţă, nu este implementată în legislaţia din România. Conform acesteia, fiecare unitate medicală care face investigaţii de tip laborator sau imagistică de orice fel este obligat să aibă angajat măcar un fizician medical.

”Ai nevoie de astfel de specialişti, care să ştie că, dacă fac o măsurătoare cu uşa deschisă, acea măsurătoare va fi afectată de erori. De aceea, până şi o banală balanţă este păstrată în anumite condiţii, nu numai aparatura foarte sofisticată”, punctează profesorul. Tocmai din acest motiv, crede că fiecare student trebuie să studieze foarte mult şi individual pentru a trece de la dobândirea unor informaţii la crearea de competenţe, dincolo de ce învaţă la facultate.

”Prima lor competenţă trebuie să fie capacitatea de a fi selectivi vizavi de ce este şi nu este util pentru ei, iar apoi să ştie să folosească acele informaţii, să facă o sinteză. Cred că liceul nu îi învaţă să înveţe, ca să mă exprim aşa. Ei nu ştiu să înveţe. Aici este marea lor problemă, iar când vin la facultate, unde se schimbă sistemul, au probleme, pentru că nu mai este catalog, nu îi mai pisează nimeni. Eu îi întreb mereu pe studenţi dacă totul a fost clar şi dacă au întrebări la finalul cursului, iar spre tristeţea mea nimeni nu are niciodată nicio întrebare”, remarcă cu regret dascălul.

În opinia sa, finanţarea învăţământului românesc nu trebuie să se facă pentru fiecare elev sau student şcolarizat, aşa cum se întâmplă acum, pentru că nu orice tânăr poate absolvi un liceu sau o facultate, ci poate eventual o şcoală de meserii. Asta limitează profesorii din România în a face o selecţie reală a tinerilor care le trec prin mână, aşa cum se întâmplă în Occident, împiedicându-i de multe ori să formeze specialişti în diverse domenii care pot face faţă cerinţelor economiei de piaţă.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite