Povestea gălăţeanului care a avut curajul să se ridice împotriva dictaturii regelui Carol al II-lea. Era cunoscut drept un mare economist al lumii

Preocupat în mod deosebit de problemele de politică socială, gălăţeanul Virgil Magdearu s-a remarcat de-a lungul vieţii ca redactor-şef al unor reviste economice. Nu a fost de acord cu liberalii, cu fraţii Brătianu, devenind un membru de vază al Ţărăniştilor, dar şi unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români la nivel internaţional.

Născut la Galaţi, pe 14 decembrie 1887, într-o familie de comercianţi înstăriţi, Virgil Madgearu a avut parte de o educaţie aleasă în Leipzig (Germania) şi Londra (Anglia). A avut rezultate excelente şi a obţinut titlul de „doctor în ştiinţe economice”. În anul 1914, la scurt timp după ce s-a reîntors în România, gălăţeanul a devenit tot mai implicat în problemele de politică socială. Despre acestea scria adesea articole, fiind redactor şef al mai multor publicaţii economice.

Parcursul profesional al celui mai prestigios analist al economiei naţionale

În 1929, pe când avea 42 de ani, Virgil Madgearu a devenit ministru al Agriculturii, o funcţie care i-a permis să înfăptuiască Legea pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global, Legea minelor şi Legea cooperaţiei. Tot în timpul guvernărilor naţional-tărăniste, renumitul economist a fost numit pe rând şi ministru al Industriei şi Comerţului, precum şi ministru de Finanţe.

În perioada dintre cele două războaie mondiale, Madgearu devenise unul dintre cei mai renumiţi economişti la nivel internaţional, participând atunci la numeroase colocvii şi conferinţe dincolo de graniţele ţării. Renumele său l-a ajutat să înfiinţeze „Institutul Social Român” şi „Institutul românesc pentru studiul conjuncturii economice”.

Economia agrară era la începutul dezvoltării moderne, acesta fiind începutul industrializării şi a progresului industrial al ţării noastre.

A condamnat fascismul şi dictatura Regelui Carol al II-lea

Virgil Madgearu a fost mereu împotriva fascismului şi a totalitarismului, precum şi împotriva ideilor regelui Carol al II-lea care urmărea instaurarea dictaturii regale şi sfârşirea regimului parlamentar. Economistul gălăţean nu se ferea niciodată să îşi spună în public ideile antifasciste, iar acest lucru i-a adus mai târziu sfârşitul. Şi Regele Carol al II-lea s-a răzbunat pe Magdearu, fixându-i forţat domiciliul la Mănăstirea Bistriţa.

Legionarii au profitat de moartea lui Zelea Codreanu, liderul carismatic al extremei-drepte şi naţionalist creştin al partidului Garda de Fier, şi au comis un lung şir de asasinate, printre victime aflându-se Nicolae Iorga şi foşti demnitari ai fostului regim de „dictatură regală”.

Pe 27 noiembrie 1940, curajosul economist a fost ridicat de la domiciliul său de un comando format din şase legionari. Aceştia au minţit şi i-au spus soţiei lui Virgil Madgearu că îl vor duce la Prefectura Poliţiei Capitalei, pentru a-i lua o declaraţie. Deoarece gălăţeanul nu se lăsa înduplecat, trei dintre asasini i-au dat cuvântul de onoare de legionari că în decurs de o oră avea să se întoarcă acasă. A fost însă dus în Pădurea Snagov şi împuşcat de mai multe persoane care au plecat imediat ce au încetat focurile de armă. Un pădurar l-a găsit pe Virgil Madgearu culcat la pământ, cu faţa în jos, iar câteva clipe mai târziu, economistul şi-a dat ultima suflare.

În semne de preţuire pentru dragostea sa de ţară şi curajul propriilor idei, mai multe instituţii de învăţământ din ţară poartă numele lui Virgil Madgearu, dintre acestea făcând parte şi Colegiul Economic din Galaţi. 

Vă mai recomandăm şi:

Povestea lui Joseph Boyle, canadianul legendar care a sedus-o pe Regina Maria şi a salvat Galaţiul de furia bolşevicilor

Crezul Verei Atkins, spionul din spatele celebrului James Bond: „M-am născut în România şi a fost un accident al istoriei“

Istoria zbuciumată a celui mai controversat proiect de acum 100 de ani: aeroportul de pe care au zburat primele avioane de pasageri din ţara noastră