Palatul Plăcerilor, conacul celui mai mare bancher din România interbelică. Petreceri excentrice cu regi și regine
0Conacul familiei Crissoveloni de la Ghidigeni, din nordul judeţului Galaţi, a fost construit în anul 1878 şi a fost frecventat în repetate rânduri de Regina Maria şi Regele Ferdinand. În timpul Războiului Mondial, conacul a fost transformat în spital pentru militarii răniţi.
Familia Crissoveloni s-a stabilit în România, la Galaţi, în anul 1848. De-a lungul timpului, aceştia au dezvoltat diferite afaceri, fiind cunoscuţi în întreaga lume ca o adevărată dinastie de bancheri aristocraţi.
Conacul de la Ghidigeni era înconjurat de un parc imens, avea teren de tenis modern şi popicărie. Construit pe două nivele, în stilul academismului francez, arhitectura palatului aminteşte şi de originea elenă a proprietarului.
Bazine cu apă, pistă de popice și terenuri de tenis
Potrivit istoricilor, pe domeniul de la Ghidigeni aveau loc partide de vânătoare şi petreceri considerate excentrice pentru acea vreme.
„Grădina din faţa conacului, plină de trandafiri, a fost amenajată după moda franceză, unde erau plantate specii rare de arbori ornamentali aduşi din străinătate. Două bazine cu apă înfrumuseţau intrarea în conac, asigurând o atmosferă răcoroasă în zilele pline de arşiţă ale verii, punctând totodată, ţinuta rezidenţială a imobilului. Pista de popice şi cele două terenuri de tenis, din care unul acoperit, au fost construite probabil după începutul secolului al XX-lea. Cert este că terenul de tenis acoperit era singurul din România în acea perioadă”, scrie „Arhitectură şi spaţiu privat. Ansamblul Conacului de la Ghidigeni”.
„Palatul Plăcerilor” i-a găzduit pe Regele Fedinand şi Regina Maria
Conacul de la Ghidigeni era cunoscut şi sub denumirea de „Palatul Plăcerilor”, găzduind de-alungul anilor reprezentanţi de seamă ai aristocraţiei româneşti. Cele mai celebre personalităţi care au vizitat conacul Chrissoveloni au fost Regele Ferdinand şi Regina Maria. Aceasta şi-a lăsat şi copiii în grija familiei Chrissoveloni pe durata Primului Război Mondial.
În timpul Primului Război Mondial, conacul devenise spital în care soţia lui Jean, Sybille, şi fetele reginei Maria lucrau ca voluntare. Tot aici, Jean Chrissoveloni a finanţat şi a fost preşedintele Societăţii de Ambulanţe Regina Maria. Spitalul a fost numit „Principele Mircea” în onoarea ultimului copil al Reginei Maria, care din păcate decedase.
„Deşi centrul militar era la Iaşi, Regina a vizitat în nenumărate rânduri palatul de la Ghidigeni, unde era înfiinţat un spital de campanie. Exista şi o reţea de ambulanţe numită «Regina Maria». Era şi o organizaţie condusă sub deosebita îndrumare a Reginei şi a lui Jean Chrissoveloni. Amândoi lucrau cu destoinicie şi întotdeauna se aflau acolo unde era nevoia mai mare”, relatează Maria Gudană, autoarea „Monografiei comunei Ghidigeni”.
Comuniștii l-au transformat în gospodărie de stat
După război, în 1920, Jean Chrissoveloni a înfiinţat la Bucureşti, Banca Chrissoveloni, aducând ca aport social fabrica de spirt de la Ghidigeni. A murit în 1926, afacerile familiei fiind preluate de o tutelă compusă din soţia Sybille şi principele Dimitrie Ghica, deoarece fiul său, Nicky, nu era încă major.
După naţionalizare, familia Crissoveloni a pierdut totul şi a fost forţată să părăsească ţara. În perioada comunistă, conacul a fost transformat în gospodărie de stat, iar mai târziu în şcoală pentru copiii cu deficienţe.
„Distrus de un incediu în 1936-1937, a fost refăcut fără a mai avea acel acoperiş impozant. În 1948 a fost naţionalizat, transformat într-o gospodărie agricolă de stat, apoi a devenit cămin-şcoală pentru copii cu nevoi speciale. A suferit numeroase transformări constructive, atât la corpul palatului, cât şi la anexe, iar starea de degradare a avansat continuu. În 2004, moştenitorii familiei Chrissoveloni au intrat din nou în proprietatea conacului, astăzi încercând să stopeze fenomenul de degradare şi să-l salveze de la colaps”, se precizează în volumul „Arhitectură şi spaţiu privat. Ansamblul Conacului de la Ghidigeni”.
Întrucât nu este obiectiv de interes naţional, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri. Singurele soluţii pentru revitalizarea clădirii sunt accesarea de fonduri europene sau un parteneriat public-privat.
Se încarcă comentariile...
