FOTO Parazitul periculos care distruge teii argintii din România. Explicaţia alarmantă a specialiştilor
0Experţii în dendrologie confirmă că la uscarea în masă a teilor din Galaţi contribuie un cumul de factori ce ţin mai ales de poluare şi de schimbările climatice care au favorizat dezvoltarea unei ciuperci periculoase. Fenomenul, indentificat şi în alte oraşe. Copacii bolnavi trebuie defrişaţi.
Uscarea în masă a teilor din Galaţi, în mai multe zone ale oraşului a stârnit o polemică insistentă pe tema vinovaţilor pentru producerea fenomenului. Evident, disputa a fost intens politizată, ajungând-se la tot felul de acuzaţii şi de explicaţii ridicole, care nu au nicio legătură cu adevăratele motive ale uscării bruşte a sute de arbori care păreau până atunci perfect sănătoşi.
Dincolo de polemici, o serie de lămuriri pertinente sunt cuprinse într-un raport detaliat întocmit de un expert recunoscut în domeniul dendrologiei: conf.dr.ing. Florin Clinovschi (de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava). Specialistul predă de mai bine de 20 de ani în învăţământul superior silvic, fiind şi expert judiciar autorizat de Ministerul Justiţiei pentru evaluările necesare în dosarele civile şi penale.
Solul de pe Faleză este pur şi simplu toxic
Conform măsurătorilor făcute solului din zona Falezei Dunării (unde peste 100 de tei s-au uscat) arată că pH-ul acestuia este foarte ridicat, depăşind limitele la care teiul argintiu (Tilia Tomentosa) poate supravieţui.
Astfel, dacă în literatura de specialitate se afirmă că arborele menţionat are nevoie de un pH cuprins între 5,7 şi 7,2, măsurătorile făcute în primăvara lui 2020 în zona Falezei indică valori alarmant de mari, respectiv între 8,29 şi 8,98. Specialiştii spun că de la valoarea 8 în sus a pH-ului teii suferă foarte mult, devin extrem de vulnerabili la boli şi, implacabil, se usucă.
Cât priveşte cauzele acestei creşteri mari a pH-ului din sol, dr. Clinovschi vine cu trei explicaţii: poluarea aerului, calitatea slabă a solului şi, cel mai important lucru, intoxicarea arborilor din aliniamente cu săruri provenite din zăpada amestecată cu material antiderapant. Acest din urmă efect este unul cumulativ, adică solul a devenit tot mai toxic pentru arbori cu fiecare iarnă.
În ceea ce priveşte teii de pe marile bulevarde, la cumulul de factori deja menţionat se adaugă şi „efectul de canion”. Conform acestui efect, clădirile înalte care mărginesc bulevardele creează un microclimat care, practic, ţine captiv aerul foarte cald (vara) dar şi foarte poluat din cauza traficului, iar arborii au de suferit.
O ciupercă a dat lovitura letală teilor
Însă toţi factorii menţionaţi mai înainte, chiar dacă afectează grav teii, sunt responsabili de moartea a doar 15-20% dintre copaci. Lovitura letală a fost dată, de fapt, de o ciupercă parazită care se numeşte „putregaiul brun al foioaselor” („monilia laxa” după denumirea ştiinţifică sau „brâncă” după denumirea populară), în combinaţie şi cu alte ciuperci de lemn.
Aceasta ciupercă se extinde progresiv în zona dintre scoarţă şi lemn, obturează vasele lemnoase şi în plină vară, arborele se usucă pentru că apa nu mai ajunge la frunze. Dacă este şi secetă (cum a tot fost în ultimii ani), efectul este amplificat. Interesant este că monilioza (aşa se numeşte boala produsă de ciuperca amintită) este favorizată de factorii enumeraţi anterior (care slăbesc arborii), dar şi de un alt lucru foarte important: toaletarea greşită a teilor.
Raportul întocmit de dr. Florin Clinovschi arată că amplele toaletări ale teilor din Galaţi (în fapt nişte hidoase ciuntiri), făcute în mai 2013 (la ordinul primarului Marius Stan), nu au făcut altceva decât să favorizeze extinderea masivă a „monilia laxa” şi să ducă la moartea prematură a copacilor. Totuşi, acelaşi specialist spune că problemele existau deja, iar toaletările doar le-au accelerat.
În acelaşi timp, dr Clinovschi atrage atenţia că, deşi încă nu se vede, boala a afectat deja şi restul teilor din oraş, fiind o chestiune de timp până când lucrurile se vor acutiza. De altfel, cazuri similare au fost semnalate şi în alte oraşe (Iaşi, Tecuci, Bârlad, Bucureşti) ceea ce indică faptul că monilioza ar putea să ajungă în curând o problemă naţională în cazul teiului argintiu.
Soluţiile nu sunt tocmai plăcute
Din păcate, monilioza este o boală gravă a arborilor, şansele de salvare fiind foarte mici. Nu există niciun tratament chimic foarte eficient, aşa că, în general, trebuie apelat la o soluţie extremă: îndepărtarea treptată a arborilor bolnavi.
Specialistul amintit este de părere că acţiunea ar trebuie să vizeze defrişarea teilor de pe străzile Domnească, Brăilei şi Coşbuc (aceştia prezintă risc de prăbuşire deoarece ciuperca acţionează şi din interior) şi plantarea de arbori tineri.
Soluţia propusă, deşi necesară, este însă una foarte controversată, având în vedere că foarte mulţi dintre gălăţeni susţin că defrişarea în masă a teilor din Galaţi ar ştirbi identitatea urbei cunoscută drept „oraşul teilor”.
Se încarcă comentariile...
