Cum ne afectează autocritica şi gândurile negative. Sistemul imunitar nu mai luptă cu bolile, ci îşi atacă propriul organism

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Numită şi boala perfecţioniştilor, autocritica excesivă afectează în timp sistemul muscular, sistemul osos şi pielea. Persoanele în cauză pierd controlul asupra propriilor gânduri şi emoţii, care rămân setate pe ideea că nimic din ceea ce fac sau spun nu este bine.

Pentru a înţelege mai bine cum funcţionează autocritica, este necesar să înţelegem mai întâi care sunt mecanismele sale. Autocritica este o critică exagerată orientată către propria persoană, aceasta împărţindu-se în mai multe categorii. Există aşa numita autocritică zero, care se întâlneşte la persoanele care nu se critică niciodată, considerând că au dreptate în tot ceea ce fac şi spun.

O altă categorie este autocritica normală, care face ca o persoană să se critice, însă în limitele rezonabilului, atunci când comite o greşeală, astfel încât aceasta să nu se mai repete. Cea mai periculoasă autocritică este cea excesivă, pentru că cel în cauză va dezvolta un reflex în a se autocritica.

”Autocritica excesivă are în spate o comparaţie excesivă, ajungându-se ca persoana respectivă să îşi spună permanent <<orice fac, nu e bine>>, <<oricât aş avea, nu e de ajuns>>. Sunt persoane care au foarte mulţi bani, dar cu toate acestea le tremură mâna când trebuie să dea un leu. Autocritica excesivă înseamnă, de fapt, programe mentale negative şi sisteme de credinţe limitatorii”, explică psihologul Stelian Chivu.

Pentru a înţelege mai bine cum funcţionează autocritica excesivă, e suficient să analizăm efectele pe care le produce aceasta în organism. Ea porneşte din mintea noastră cu nişte programe negative, pe care le repetăm constant, şi ajunge să ne afecteze emoţiile, generând stări de nemulţumire, frustrare, anxietate şi chiar atacuri de panică, iar finalmente se ajunge la boală.

”Din punct de vedere mental, autocritica excesivă influenţează gândurile, le limitează. Aproape tot timpul te determină să te compari cu ceea ce nu eşti. Ajungi astfel să nu te mai focusezi pe ce ai, ci pe ceea ce nu ai. Dacă ne referim la emoţii, nu am cunoscut o persoană care să fie autocritică excesiv şi să fie fericită”, detaliază Stelian Chivu.

Artrită, lupus, scleroză, diabet şi psoriazis

O caracteristică a persoanelor care se lasă dominate de autocritica excesivă este că întotdeuna vor găsi justificări pentru acest lucru. Această atitudine va face ca, în timp, cei în cauză să dezvolte boli autoimune. Şi asta pentru că orice boală are o cauză subtilă, în sensul că porneşte de la un program mental, care va genera o stare emoţională şi care se va manifesta apoi la nivelul corpului fizic, spune specialistul.

Literatura de specialitate enumeră cele mai importante boli autoimune provocate de autocritica excesivă: artrita reumatoidă, lupusul (boală cronică inflamatorie autoimună care apare atunci când sistemul imunitar atacă ţesuturile şi organele. Inflamaţia cauzată de lupus poate afecta mai multe părţi ale corpului cum ar fi încheieturile, piele, rinichii, celulele din sânge, creierul, inima sau plămânii), scleroza multiplă, diabetul de tipul I, psoriazisul, tiroidita Hashimoto (afecţiune cauzată de inflamaţiile anormale ale glandei tiroide. Reacţia exagerată a sistemului imunitar face ca organismul să atace glanda tiroidă, confundând-o cu un ţesut străin, potenţial ameninţător), miastenia gravis (boală cronică neuromusculară care se manifestă prin oboseală severă la repetarea unei anumite mişcări şi slăbiciunea muşchilor voluntari ai corpului).

”Dacă analizăm lista bolilor autoimmune, constatăm că acestea vizează sistemul muscular, sistemul osos şi pielea. Autocritica excesivă fac ca sistemul imunitar să nu mai lupte cu infecţiile din organism şi substanţele toxice, cu alergiile şi stresul acumulat, ci îşi atacă propriile ţesuturi”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Vindecare în trei paşi

Primul pas spre vindecare este să conştientizăm că autocritica excesivă, numită şi boala perfecţioniştilor, ne face rău fizic, urmând ca apoi să începem încet, încet, să acceptăm că greşelile fac parte din evoluţia noastră.

La fel de importantă este şi analiza propriilor gânduri. Multe persoane vor avea surpriza neplăcută să constate că majoritatea gândurilor pe care le au în timpul unei zile sunt negative, chiar distructive. Şi emoţiile urmează acelaşi curs, prin urmare este esenţial să urmăriţi să aveţi cât mai multe stări pozitive.

Cum facem asta? ”Când suntem invadaţi de gânduri şi emoţii negative, ne putem impune să spunem <<stop>> sau să facem swich, adică să comutăm pe gânduri şi emoţii pozitive. Va fi puţin mai greu la început, dar odată început acest proces, el va intra în rutina noastră zilnică şi va fi din ce în ce mai uşor”, explică psihologul Stelian Chivu.

Fiecare dintre noi poate face această schimbare de raport în propriul mod. Unii se pot relaxa ascultând muzică sau mergând într-un parc, alţii prin plimbare sau mers pe bicicletă. O altă o modalitate de comutare pe emoţii şi gânduri pozitive este prin folosirea de afirmaţii pozitive, de genul ”mă accept aşa cum sunt”, ”mă iubesc aşa cum sunt”.

”Putem spune şi un simplu <<mulţumesc>>, chiar dacă am avut parte de un lucru negativ, pentru că această afirmaţie întrerupe cercul vicios în care intrăm singuri când ni se întâmplă un lucru rău, generând furie şi frustrare din partea noastră. Putem spune asta şi în gând, dacă ne simţim mai bine aşa, nu necesită timp, ci doar să ne amintim să facem acest lucru, iar schimbarea se va simţi imediat atât la nivel mental, cât şi emoţional”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

Galaţi



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite