Cum ajungem dependenţi de stres. Hormonii care ne seacă de energie şi provoacă boli

Problemele apar când rămânem stresaţi perioade lungi de timp şi nu facem nimic pentru a reduce această stare negativă. În timp, stresul se va depozita la nivel celular, va slăbi sistemul imunitar şi ne va face vulnerabili la îmbolnăviri.

Deşi poate părea ciudat, mulţi dintre noi sunt dependenţi de stările negative care sunt generate de stres. Acesta este o formă prin care organismul reacţionează la o ameninţare reală sau nu, de pildă.

”În acel moment, corpul generează hormonii de stres, adrenalină şi cortizon, şi pune în mişcare foarte multă energie. Asta face ca în momentele în care suntem foarte stresaţi să obosim rapid, iar persoanele în cauză îşi pierd echilibrul mental, emoţional şi chiar şi pe cel fizic”, explică psihologul Stelian Chivu.

Stresul poate fi şi constructiv. De pildă, respectarea unui termen limită la job sau un potenţial pericol de care trebuie să ne ferim, cum ar fi un urs care se apropie de noi în timpul unei drumeţii pe munte, ne menţine în alertă. În astfel de cazuri, stresul ajută organismul să direcţioneze energie către zonele de comandă şi acţiune, respectiv creier şi muşchii picioarelor şi mâinilor.

”Problemele apar când rămânem stresaţi pentru o lungă perioadă de timp. Emoţiile devin foarte puternice şi se manifestă sub forma furiei, a fricii, frustrării, anxietăţii, tristeţii, vinovăţiei, suferinţei şi chiar a ruşinii. Pe acest fond, organismul generează substanţe chimice care rămân active foarte mult timp pentru că ameninţarea nu dispare. Asta conduce la o excitabilitate intensă la nivel mental şi emoţional, iar pericolul, oricare ar fi acesta, este perceput ca şi cum ar fi permanent”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Practic, corpul se dezechilibrează pe fondul stresului prelungit şi ajunge să se îmbolnăvească. Acest dezechilibru se manifestă până la nivel celular, în condiţiile în care organismul este bombardat constant cu cortizon şi adrenalină până ajunge dependent de aceste substanţe chimice care sunt nocive în concentraţii mari şi pe perioade lungi de timp.

”Întâlnim aceeaşi situaţie ca şi la celelalte dependenţe. Fumătorii devin dependenţi de nicotină, iar cei care stau mult pe reţelele de socializare ajung dependenţi de mediul virtual, ca să dau câteva exemple. În aceeaşi manieră, cei care sunt stresaţi mult timp ajung dependenţi de stres”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Stresul împiedică lumina să ajungă la nivel celular

În timp, creierul dezvoltă anumite abilităţi, cum ar fi atenţia sporită şi activitatea susţinută pe perioade mari de timp, dar din cauza stresului avem tendinţa să controlăm cam tot ce este în jurul nostru şi să forţăm rezultatele.

Dependenţa de stres va fi influenţată mereu de programele mentale pe care le rulăm zilnic în minte. Sunt mai multe ramuri ale ştiinţei care analizează toate aceste elemente. Astfel, neurogenetica se ocupă cu analiza modului în care neuronii acţionează în condiţii de stres sau relaxare. Psihogenetica analizează factorii de mediu din exterior care ne influenţează, dar şi genele moştenite de la strămoşii noştri.

Octogenetica se ocupă cu stabilirea cantităţii de lumină care pătrunde până la nivel celular în funcţie de nivelul de stres din fiecare organism. Concluzia este că lumina va pătrunde mult mai greu şi într-o cantitate mai mică în corp dacă suntem foarte stresaţi, iar de aici până la boală nu mai este decât un pas.

”Fiecare neuron comunică cu ceilalţi neuroni prin transmiţători axonici şi receptori dendridici, cum se numesc în limbaj de specialitate În părţile terminale ale acestor receptori se crează nişte mici punguţe, unde se depozitează substanţele nocive pentru organism. Dacă ele se menţin în corp o lungă perioadă de timp, nu vor face altceva decât să creeze şi să menţină dependenţa de stres”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Remedii simple pentru eliminarea stresului

Practic, stresul devine ca un drog pentru noi şi e nevoie de multă muncă pentru a scăpa de această dependenţă. Rezidurile substanţelor chimice cu efect negativ de care aminteam anterior se depozitează la nivel neuronal, dar au ca efect şi formarea unor programe mentale negative care nu vor fi deloc uşor de înlăturat.

”Persoanele care sunt extrem de stresate vor căuta mereu tot felul de scuze. Vor ajunge să se folosească de familie, de colegi sau de prieteni pentru a-şi justifica dependenţa de stres şi de suferinţă. Se crează acea stare de victimă şi persoanele în cauză vor avea tendinţa să reproşeze orice şi oricui numai ca să capete atenţie”, explică psihologul Stelian Chivu.

Stresul consumă foarte multă energie vitală, care va aduce organismul în postura de a funcţiona la limita de avarie pe foarte multe zone. Concentrarea şi capacitatea de a lua rapid decizii vor avea mult de suferit şi va fi nevoie de un interval de timp destul de lung pentru ca cel în cauză să îşi revină după o perioadă extrem de stresantă.

Cu cât este mai puternic gândul sau emoţia care generează stresul, cu atât se va crea o dependenţă de stres mai mare. De asemenea, cu cât ne vom concentra atenţia mai mult pe motivul care cauzează stresul, cu atât vom scăpa mai greu de acesta. Va fi greu apoi să schimbăm ce simţim şi cum gândim când suntem atât de dependenţi de factorii stresori. Oamenii trebuie să înveţe să se deconecteze de la lucrurile care îi stresează şi să cupleze pe cele constructive, pozitive.

”Cele mai eficiente remedii contra stresului sunt şi cele mai simple. E necesar să ieşim în natură, atât cât se poate în această perioadă, şi să ne angrenăm în activităţi fizice. Natura are o mare capacitate de autovindecare şi va interacţiona cu natura psihologică a fiecăruia dintre noi, reuşind să reducă semnificativ stresul sau chiar să îl elimine. E necesar, de asemenea, să ne autoprogramăm mental. Ori de câte ori apar gânduri sau emoţii care ne stresează, este recomandat să ascultăm o muzică care ne place, să intrăm în meditaţie, să facem o rugăciune sau orice altceva ce ştim că ne destresează”, conchide psihologul Stelian Chivu.