Cum a ajuns motorul submarinului „Rechinul”, unul dintre primele submersibile ale Marinei române, obiect de studiu pentru viitorii ingineri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
sursa: Arhivă
sursa: Arhivă

Motorul submersibilului „Rechinul”, unul dintre cele trei submarine de război ale Armatei române este în perfectă stare de funcţionare şi a ajuns obiect de studiu pentru studenţii la Universitatea Dunărea de Jos. Motorul a fost restaurat de un profesor, care îşi doreşte să-l valorifice.

Motorul submersibilului „Rechinul”, unul dintre cele trei submarine de război ale Armatei române, este în perfectă stare de funcţionare, iar studenţii îl pot vedea cum funcţionează.  Alături de „Delfinul” şi „Marsuinul”, „Rechinul” a fost unul dintre cele trei submarine de război ale Armatei române.

După 23 august 1944, nava a fost confiscată şi a ajuns ca piese de schimb pentru submarinele sovietice. În perioada anilor 60, unul dintre motoare a ajuns în patrimoniul Institutul Politehnic din Galaţi. 

În urmă câţiva ani, profesorul Cătălin Fetecău de la Facutatea de Inginerie a descoperit vechiul motor într-una din încăperile facultăţii, l-a restaurat şi apoi l-a transformat într-un mic muzeu care se numeşte Nava Majestăţii Regale Rechinul. Profesorul îşi doreşte cel mai mult să integreze motorul submarinului „Rechinul” într-un muzeu al istoriei navale Galaţi, care să devină şi o atraţie turistică.

 „În urma unei vizite efectuate la Universitatea din Palerma unde am văzut un extraordinar muzeu al motoarelor să încercăm să punem în valoare acest motor. Mai mulţi oameni au contribuit pentru ca muzeul să devină ceea ce este astăzi. De asemenea, Şantierul Naval Damen Galaţi a suportat costurile realizării machetei submersibilului. Muzeul a primit numele ”Nava Maiestăţii Sale Rechinul”, povesteşte Cătălin Fetecău.

rechinul

„Rechinul” a ajutat la evacuarea armatelor române şi germane din Peninsula Crimea

Submarinul „Rechinul”  a fost construit şi asamblat la Şantierul Naval Galaţi, în 1941, având o lungime de 69,8 metri şi o lăţime de 6,6 metri. Deplasamentul submarinului era de 750 de tone în imersiune, fiind propulsat de două motoare diesel şi două motoare electrice, fiecare dezvoltând 600 de cai putere.

„Rechinul” atingea o viteză de 14 noduri la suprafaţă şi 9 noduri în imersiune, având o autonomie de 7.000 de mile. Submarinul era dotat cu un tun naval şi antiaerian SKC, cu calibrul de 88 mm, un tun antiaerian Oaerlikon, cu calibrul de 20 mm, şi putea lansa 6 torpile TLT (533,4 mm). 

Vă recomandăm şi:

VIDEO Două nave militare ruseşti, musafiri nepoftiţi la prima scufundare a noului submarin nuclear francez

Un submarin al Federaţiei Ruse, observat în apropiere de Alask

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite