Asemănările izbitoare între regulile mafiei siciliene şi cele 10 porunci ale codului interlopilor români
0
În cele mai multe puncte, regulile interne după care se ghidează clanurile interlope româneşti par trase la indigou după „manualul” mafiei siciliene. De asemenea, există şi unele aspecte împrumutate de la „justiţia ţigănească” sau din regulamentele interne ale instituţiilor statului.
Dosarele legate de crima organizată din România oferă, deseori, date uimitoare legate de modul cum funcţionează lumea infractorilor. Dincolo de faptele propriu-zise şi de detaliile legate de persoane, procurorii (mai ales cei de la DIICOT) scot la iveală deseori adevărate „manuale” privind organizarea şi funcţionare lumii interlope.
Există un limbaj infracţional specializat (care este ceva mai mult decât simplul argou) care dă denumiri specifice, codificate, diferitelor persoane, lucruri şi acţiuni. „Curcan” în loc de poliţist, „geană” în loc de iscoadă sau „mălai” în loc de bani sunt doar câteva exemple, deja intrate în limbajul cotidian. Dicţionarul infractorilor conţine însă mii de cuvinte, multe dintre acestea fiind nedescifrate încă de către anchetatori.
Însă nu despre limbajul infractorilor vom scrie în articolul de faţă, ci despre un alt aspect controversat şi întunecat al lumii interlope: „codurile” de conduită („poruncile”, cum sunt adesea denumite) după care se ghidează aceştia, precum şi sursele de inspiraţie ale acestora. Evident, sursă de documentare ne sunt numeroasele rechizitorii DIICOT, care conţin ample referiri la organizarea grupurilor de infractori.
Nu-ţi trăda „tovarăşii”
Una dintre regulile esenţiale ale lumii interlope este aceea că membrilor clanurilor le este interzis să povestească cuiva – cu atât mai puţin oamenilor legii - despre operaţiunile reţelei.
Regula seamănă până la confundare cu celebra „omerta” siciliană, de unde a şi fost, probabil, împrumutată. Cât priveşte aplicarea ei, lucrurile sunt cât se poate clare: în 99% dintre infracţiunile anchetate de DIICOT şi BCCOA (cele două instituţii responsabile de anchetarea cazurilor de crimă organizată), membrii clanurilor refuză categoric să dea declaraţii despre camarazii lor, spunând că nu-i cunosc, că i-au întâlnit întâmplător samd.
Turnătorii sunt pedepsiţi de fiecare dată de membrii clanurilor, iar pedepsele se reflectă inclusiv asupra membrilor familiilor acestora. Pentru trădări de mică anvergură se produc pagube materiale (de tipul incendierea maşinii sau a unei clădiri), însă în situaţiile extreme se poate ajunge până la crimă.
Un caz de acest fel este asasinarea în urmă cu cinci ani liderului interlop Chiaburu, la Galaţi, după ce clanul lui Grafian Stănescu a bănuit că acesta ar fi „sifonat” nişte informaţii la DIICOT.
În aceste condiţii, interlopii capturaţi de oamenii legii preferă să facă închisoare decât să ajungă la o înţelegere cu procurorii pentru a obţine pedepse mai blânde, aşa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor legată de aşa-zisa mafie a gulerelor albe (care intră sub incidenţa DNA).
Crimele se pedepsesc doar în clan
Nu mai încape nicio îndoială că asasinatul apare deseori în lumea interlopă. Este un soi de „modus vivendi”, însă trebuie ştiut că este permis de şefii clanului doar dacă există dovezi solide că este necesară o răzbunare. Regula de bază este cea a Talionului („Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”), iar beligeranţii trebuie să accepte justiţia internă, altfel riscă excluderea şi răzbunarea extremă a celorlalţi.
Răzbunarea pe cont propriu, fără acordul clanului, este mult mai gravă decât fapta care a provocat răzbunarea.
Un astfel de exemplu este legat de asasinarea, acum circa un deceniu, a interlopului Marian Ivan, în plină stradă, de către doi indivizi dintr-un clan rival. Ulterior, liderii respectivului clan s-au delimitat de crimă şi şi-au anunţat rivalii că asasinii sunt la dispoziţia „staborului”, care este un soi de tribunal comun al celor două grupări.
„Ministrul delegat” pentru relaţia cu Poliţia
Deşi pare bizar şi imoral, în fiecare judeţ este desemnat cel puţin un lider care trebuie să ţină legătura cu Poliţia. Acesta face schimb de informaţii cu oamenii legii în momentul când au loc incidente în oraş pentru a linişti lucrurile rapid, asta nefiind considerată turnătorie, ci acţiune în slujba grupului. În schimb, autorităţile trebuie să împiedice vărsările de sânge dintre găşti.
Acte de caritate
Chiar dacă se ocupă cu lucruri cumplite - trafic de carne vie, droguri, execuţii şi furturi - un interlop trebuie să-şi spele păcatele şi să facă şi fapte bune. Aşa cere codul lumii interlope.
Aşa se face că mulţi interlopi merg la biserică destul de des sau realizează donaţii importante în scopuri caritabile. În general se dau alimente (sunt de notorietate „pomenile” uriaşe organizate de clanurile ţigăneşti), însă se oferă şi bani sau alte produse.
Nimic fără lider
Nicio grupare nu poate funcţiona fără un „capone”, adică un lider unic şi necontestat. Locotenenţii au sarcini foarte limitate, executive, întreaga putere de decizie fiind în mâna boss-ului.
Dacă liderul moare, desemnarea succesorului se face prin vot direct şi deschis, la adunarea clanului. Măsura este comunicată imediat celorlalţi lideri de clanuri.
Cultul mamei
O altă compilaţie după Mafia siciliană: interlopii care se respectă au obligaţia să-şi ţină mama aproape şi să aibă grijă de ea. Taţii nu sunt importanţi în ecuaţie, poate şi pentru că, de regulă, sunt deja trecuţi la cele veşnice ca efect al intensei activităţi infracţionale. Cazul Cămătarilor evidenţiază cel mai clar acest lucru. Nuţu şi Sile Cămătaru erau luaţi la întrebări doar de către mama lor.
Din Mafie pleci doar mort
Când vine vorba de „politica de personal”, Mafia nu este, evident, ca o autostradă cu două sensuri sau ca o corporaţie multinaţională. Membrii clanurilor nu sunt lăsaţi să renunţe la „familie”, pentru simplu motiv că astfel nu mai pot fi controlaţi de către lideri, iar asta creşte riscul de turnătorie.
Ca urmare, demisiile nu se acceptă, iar din clan se poate pleca doar în mormânt.
Teritoriul e sfânt
Cu toate că activitatea infracţională pare să fie mai degrabă haotică, în sensul că diferitele fapte par să nu aibă legătură între ele, nu este deloc aşa.
În cadrul ngocierilor purtate de liderii clanurilor, fiecare grupare primeşte un teritoriu de acţiune, dar şi permisiunea de a desfăşura un anumit tip de infracţiuni.
În cazul în care un clan doreşte să facă şi trafic cu droguri, alături de prostituţie, trebuie să ceară acordul consiliului. Altfel, va fi pedepsit de ceilalţi, inclusiv cu alungarea din respectivul oraş.
Afaceri-paravan legale
Membrii clanurilor sunt obligaţi să aibă şi un paravan legal pentru venituri. Dacă în tinereţe nu se bagă seamă diferenţa dintre cheltuieli şi venituri, după 40-50 de ani, când veniturile se acumulează, interlopii trebuie să-şi deschidă afaceri legale.
În loc de trafic cu carne vie şi taxe de protecţie, deschid baruri, restaurante, firme de securitate şi săli de fitness. Unii ajung chiar şi prin politică.
O femeie nu-i niciodată de ajuns
Amantele sunt o prezenţă obligatorie în „arsenalul” unui mafiot. Interlopii trebuie să iubească fiecare femeie cu care se culcă, deci şi pe soţii şi pe amante. „Vreau să ştie că le-am iubit şi nu am făcut-o în perversitate, ci am fost sincer”, a trecut în testamentul său Marian Ivan, un interlop din Galaţi.
Pe de altă parte, soţiile mafioţilor nu par să fie impresionate de această regulă. Ele au obiceiul de a le scuipa, părui şi bate pe amante când le întâlnesc în public, fără însă ca asta să atragă asupra lor vreo pedeapsă în interiorul clanului. E considerat un fel de show, ca la TV.
Varianta lui Ţâţă, academicianul interlopilor
Interlopul nemţean Adrian Botez, zis Tâţă - cel care a înfiinţat o Academie a Infractorilor Români- are şi el o variantă de cod moral în 10 puncte. Chiar dacă seamănă în punctele esenţiale cu categorisirea formulată (prin sinteză) aici, „poruncile” lui Ţâţă au un „parfum” aparte. Dar iată ce-şi punea interlopul pe pagina de Facebook, înainte de a fi arestat:
1. În Academie trebuie seriozitate, disciplină, onoare, curaj, renunţarea la vicii (Membru complet ).
2. Puterea trebuie folosită doar împotriva duşmanilor. Puterea necontrolată distruge.
3. Suntem la academie nu la discotecă!
4. Ordinele se execută nu se discută!
5. După primirea unui ordin se răspune cu ,,am înţeles’’ şi se trece la executarea lui. Salutul este un semn de respect, de politeţe şi onoare. (M) este obligat să salute în orice împrejurare (exceptând atunci când e în misiune)
6. Când cineva intră într-o încăpere toată lumea se ridică în picioare şi salută!
7. Niciun membru nu avea voie să se ţină mâinile în buzunar, să se aşeze sau să fumeze în prezenţa sau fără permisiunea comandantului suprem!
8. Nu ai voie să atingi niciun bun care nu-ţi aparţine (telefon, laptop, tv. bani)
9. Atenţie la tot ce se întâmplă în jurul tău, memorează totul!
10. Gustă toate plăcerile vieţii cu limită. Tot ce e mult dăunează sănătăţii tale.
Se încarcă comentariile...
