Renumitul caşcaval de Soveja se pregăteşte să devină produs cu denumire de origine protejată. Secretul, păstrat din generaţie în generaţie
0Renumitul caşcaval de Soveja poate deveni primul produs din Vrancea cu Denumire de Origine Protejată la nivel european.
Specialiştii Direcţiei Agricole au demarat deja procedurile pentru depunerea documentaţiei necesare înregistrării, dar lucrurile vor fi de durată, pentru că se caută cea mai bună formulă.
Asta pentru că în cazul produselor cu Denumire de origine protejată (DOP) acestea trebuie să fie originare din această regiune,calitatea sau caracteristicile sunt datorate mediului geografic cu factorii săi naturali şi umani, materiile prime folosite provin numai din aria geografica definită iar producerea, procesarea şi prepararea trebuie sa aibă loc numai în aria geografică definită.
“Noi vrem să omologăm caşul afumat de Soveja ca Denumire de Origine Protejată. Vom căuta cea mai bună soluţie, pentru că în zona aceea se mai face caşcaval la Negrileşti, Cîmpuri, Vizantea, unde se folosesc reţete diferite. Ori pentru Uniunea Europeană Denumirea de Origine Protejată înseamnă să fie aceeaşi reţetă pentru toată zona geografică”, ne-a declarat Ticu Constandache, director al Direcţiei Agricole Vrancea.
Caşcavalul afumat este un produs vrâncean preparat aproape de perfecţiune la Soveja. Aici, secretele fabricării produsului făcut în casă de localnici, natural 100%, este păstrat cu sfinţenie din moşi strămoşi.
Cei care au văzut cum arată caşcavalul de Soveja l-au asemuit unei sculpturi, însă una foarte bună de mâncat, cu un gust deosebit faţă de caşcavalul pe care îl cumpără populaţia din magazine.
Practic, caşcavalul este pus într-un tipar, numit păpuşar (foto), confecţionat din lemn de paltin şi apoi este pus la păstrat în apă de izvor.

Rotocoalele de caş se imprimă cu tot felul de semne decorative, care au şi ele o semnificaţie de vreme ce datează din epoca paleocreştină.
Poate cel mai important secret al obţinerii caşului este cheagul, care se obţine din stomacul şi intestinele unui miel care nu a apucat să iasă la păscut, care sunt tocate mărunt şi împreună cu brânză de oaie se introduc în maţele groase ale mielului. Compoziţia astfel obţinută se lasă la păstrat cel puţin două luni, în loc aerisit. Abia când cheagul este bine obţinut se poate trece la fabricarea caşului.
Saramură din apă de râu
Bătrânii din Soveja respectă metoda tradiţională de preparare a caşului afumat. Îl ţin la saramură, dar nu în apă de robinet cu sare, ci în apă de râu pe care o aduc tocmai de la izvoarele sărate din munţi. De altfel, aceeaşi apă este folosită de localnici şi la prepararea murăturilor.

Afumatul caşului se face într-o putină, cu câţiva coceni de porumb, timp de două ore, acoperindu-se afumătoarea pentru ca fumul să cuprindă boţul de brânză şi să-i dea acea culoare frumoasă şi gust specific.