„Hora Unirii“, scrisă pe un buton de cămaşă. Bijuteria a aparţinut marelui om politic Mihail Kogălniceanu, dar a ajuns pe mâna hoţilor

Celebrul om politic Mihail Kogălniceanu a fost în urmă cu 150 de ani posesorul unei podoabe unice, confecţionată de un renumit bijutier in Iaşi.

Celebrele versuri ale poeziei „Hora Unirii”, scrisă de Vasile Alecsandri cu trei ani înainte de Unirea Principatelor Române de la 1859, au fost transcrise în miniatură, de un celebru bijutier ieşean al mijlocului de secol XIX, pe un buton de cămaşă.

Obiectul, din metal aurit, dantelat şi prevăzut cu o lupă care măreşte versurile de câteva ori, a fost dăruit în anul 1860 lui Mihail Kogălniceanu, ca semn de recunoştinţă pentru contribuţia sa la realizarea Micii Uniri de la 1859.

Politicianul a avut grijă de preţiosul obiect până aproape de sfârşitul vieţii sale, apoi l-a dat spre păstrare unei familii cu care s-a înrudit.

Muzeul Vrancei a devenit în anul 1981 proprietarul acestui buton de cămaşă special, după ce l-a achiziţionat de la urmaşii marelui om politic român. Mihail Kogălniceanu a fost deputat de Putna, ca reprezentant al judeţului denumit astăzi Vrancea în Parlamentul României.

„Butonul l-am cumpărat de la Bucureşti, de la familia Lecca, înrudită cu Mihail Kogălniceanu. Am fost delegat din partea Muzeului să cumpăr acest obiect şi am plătit pe el 2500 de lei, conform datelor din inventar. Familia respectivă mai avea de vânzare şi un candelabru foarte frumos care a aparţinut lui Kogălniceanu, despre care am aflat ulterior că l-a vândut pentru suma de 10.000 de lei”, ne-a spus Dumitru Huţanu, istoric la Muzeul Vrancei.

Potrivit istoricilor, Mihail Kogălniceanu a avut o fiică naturală cu Raluca Lămotescu, care a devenit soţia lui Ioan Lecca, de aici şi obiectele provenite de la marele om politic şi istoric român.

De menţionat că butonul inscripţionat cu toate cele opt strofe ale poeziei „Hora Unirii” a stat multă vreme la loc de cinste în colecţia Muzeului Vrancei, care mai conţinea şi alte piese valoroase care au aparţinut artizanilor Unirii Principatelor Române, dar în anul 2011 instituţia a fost spartă de hoţi, care printre numeroasele obiecte subtilizate, au furat şi acest buton. Hoţii au fost daţi în urmărire internaţională, dar nu au fost prinşi nici astăzi.

Vă mai recomandăm:

Masonul Mihail Kogălniceanu, omul din spatele României moderne, considerat cel mai mare politician din istoria ţării

Cariera politică a lui Mihail Kogălniceanu, născut la Iaşi în 1817, este strâns legată de activitatea Francmasoneriei, într-o perioadă în care organizaţia secretă avea o influenţă uriaşă în politica de stat şi a contribuit decisiv la punerea în practică a unor reforme fără precedent.

Cum îi rugau politicienii pe preoţi să îi ajute să câştige alegerile, acum 150 de ani. Scrisoarea inedită a lui Mihail Kogălniceanu către Biserică

O scrisoare inedită de la mijlocul secolului al XIX-lea dezvăluie modul în care politicienii solicitau ajutorul Bisericii sau al cunoscuţilor pentru a face rost de voturi. Semnatarul scrisorii este nimeni altul decât Mihail Kogălniceanu, care îi cere sprijin la alegerile din 1866 episcopului Melchisedec.