FOTO Casa unde s-a semnat armistiţiul între România şi Puterile Centrale din Primul Război Mondial, în ruină şi vânată de samsari
0
Şi alte imobilele din municipiu catalogate ca monumente istorice care au aparţinut unor personalităţi importante ale vremii au fost abandonate.
Gheorghe Apostoleanu (1832-1895), doctor în drept, preşedinte al Curţilor de Apel din Iaşi şi Focşani, dar şi deputat şi senator în mai multe legislaturi, a fost unul dintre aristocraţii vremii.
Sfătuitor al princepelui Alexandru Ioan Cuza, profesorul Apostoleanu a contribuit din plin la realizarea Unirii Principatelor Române.
Acesta a deţinut în Focşani una dintre cele ma ifrumoase case, unde s-au organizat evenimente importante pentru urbea de la Milcov. În 1888, însuşi Regele Carol I a venit la Focşani împreună cu regina Elizabeta şi principele Ferdinand şi au fost găzduiţi pentru două zile în casa Apostoleanu.
Casa Apostoleanu se distinge de celelalte clădiri din zonă prin arhitectura deosebită.
Foto
"În casa Smarandei Apostoleanu aveau loc toate petrecerile oraşului, celebrele baluri din saloanele cu oglinzi veneţione. A fost o femeie puternică, care i-a dat imbold soţului ei să intre în politică, devenind astfel unul dintre cei mai importanţi politicieni ai vremii. Tot în locuinţa de pe strada Cuza Vodă, cu bunăvoinţa Smarandei Apostoleanu, s-a semnat armistiţiul între România şi Puterile Centrale din primul război mondial”, ne-a declarat Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
Până acum câţiva ani, Casa Apostoleanu a funcţionat ca secţie exterioară a Spitalului Judeţean, însă medicii au părăsit-o din cauza avariilor suferite la ultimele cutremure de pământ. Arhitectura impunătoare a făcut cu ochiul samsarilor de terenuri. Consiliul Judeţean, cel care are în administrare clădirea, este în proces cu nimeni altul decât Marcel Cosor, cunoscutul procurator de păduri. Acesta a cerut Casa Apostoleanu în numele unui moştenitor al moşierului ce locuieşte în Elveţia.
Casa Longinescu, locuită de rromi
Casa Longinescu, locuinţă socială Pestriţă, mizerabilă şi cu geamurile sparte, casa marelui critic G. G. Longinescu din Focşani este departe de ceea ce era pe vremuri, una dintre locuinţele emblematice ale târgului Focşanilor. Încadrată drept locuinţă socială în administrarea Primăriei, casa de pe bd-ul Gării este locuită de mai multe familii de romi.
Aproape de nerecunoscut, cu pereţii coşcoviţi şi cu geamurile sparte, Casa Longinescu îţi trezeşte sentimente de revoltă când vezi că locuinţa în care au luat fiinţă multe lucrări ştiinţifice în chimie a ajuns o ruină.
În casa lui Saligny, restaurant
Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat.
Este o mândrie al corpului ingineresc al neamului românesc. Podul de la Cernavodă, care trece peste braţul Borcea, lung de 14 km, o adevărată dantelărie în beton şi fie, dar în folosinţă în 1895, care face legătură între România şi vechea provincie Dobrogea, asigurând deschidere la Marea Neagră.
Academicianul Anghel Saligny a trăit şi s-a educat la Focşani, într-o casă aflată pe strada Simion Bărnuţiu, unde funcţionează astăzi un restaurant.
„Este o personalitate care şi-a adus contribuţia şi la victoria războiului din 1916-1918, îndeplinind funcţia de director al pulberăriei naţionale care asigura materia primă pentru explozibilii necesari în război. A fost membru al Academiei României, este o personalitate uitată şi este regretabil că în casa în care a trăit, a copilărit acest mare fiu al Focşaniului şi al neamului românesc nu s-a realizat o casă memorială. Pe locul unde ar trebui să existe o casă memorială există astăzi o cârciumă. Nu ducem lipsă de cârciumi, ci ducem lipsă de cultură, ducem lipsă de respectul şi dragostea pentru oamenii de odinioară care au contribuit la numele şi renumele de România”, spune profesorul de istorie Cezar Cherciu.
Biserica negustorilor ruşi de vinuri de la Odobeşti, construită în 1777, monument istoric în ruină
Biserica „Sfinţii Apostoli-Cazaclii” a fost construită de breasla negustorilor ruşi de vinuri la jumătatea veacului XVIII. După decăderea comerţului cu vin la jumătatea sec. XIX, negustorii cazaclii au părăsit Podgoria, iar biserica a fost preluată de parohiile din localitate şi folosită până la cutremurul din 1940, când turla principală a căzut.
Abandonată de parohieni şi Episcopie, propusă spre a fi demolată de fosta conducere a Episcopiei, biserica aflată în ruină de mai bine de jumătate de secol a fost preluată de Primăria Odobeşti în 2007. Aceasta a demarat procedurile de clasificare, şi astăzi, lăcaşul negustorilor de vinuri este monument istoric categoria A, fiind singura construcţie religioasă a negustorilor de vinuri din Ţările Române.
În ciuda unei campanii de presă şi a demersurilor autorităţilor locale, Guvernele post decembriste şi parlamentarii vrânceni au rămas insensibili la situaţia în care se află acest lăcaş de cult, deşi este unul reprezentativ pentru istoria şi tradiţiile viticole ale Vrancei.
Mai puteţi citi:
Biserica negustorilor ruşi de vinuri de la Odobeşti, construită în 1777, monument istoric în ruină
Personalităţi vrâncene „reînviate” de elevi voluntari
Se încarcă comentariile...
