Cele mai frumoase cascade naturale din Munţii Vrancei. Ce poveşti şi legende s-au ţesut în jurul lor
0Ascunse în locuri de multe ori neumblate, aceste căderi impresionante de apă sunt monumente ale naturii, protejate de lege, dar care îşi aşteaptă, de veacuri, vizitatorii.
Cascadele sunt privite în general ca nişte daruri spectaculoase ale naturii, iar Vrancea are din plin astfel de locuri de o frumuseţe aparte, multe necunoscute turistului sau călătorului obişnuit.
În Parcul Natural Putna, din Munţii Vrancei, sunt patru astfel de căderi de apă spectaculoase. Din acestea, doar trei sunt de interes turistic, spun cei care se ocupă de administrarea parcului, respectiv Cascada Putnei, Cascada din Horn şi Cascada Păstarea.
Monument natural de 76 de metri
Cascada Putnei, aflată în apropiere de satul turistic Lepşa, în Munţii Vrancei, nu este importantă doar din punct de vedere peisagistic, ci şi al legendelor care circulă despre ea. Aflată la 75 de kilometri de Focşani, aproape de locul unde a fost descoperită cunoscuta baladă „Mioriţa“, Cascada Putnei oferă de fiecare dată un spectacol feeric al naturii.
Ea a fost declarată Monument al Naturii în anul 1973, tot în acea perioadă fiind realizate şi primele amenajări pentru vizitare. Impresionează mai ales prin puterea, viteza şi debitul mare al apelor ce se adună. Râul Putna şi-a croit drum de-a lungul timpului printre două stânci imense şi aşa s-a format o cădere de apă în faţa căreia turiştii zăbovesc ore în şir.
„Cascada Putnei este, probabil, cea mai cunoscută arie protejată, atât de către vrânceni, cât şi de cei din afara judeţului. Este o arie protejată de tip mixt, ce cuprinde zona în care râul Putna traversează structurile geologice variate şi intens tectonizate, de la limita bordurii montane. La ieşirea din spaţiul montan, râul Putna traversează un sector de gresii compacte, în care a sculptat un defileu, o cascadă pe care a părăsit-o în urma mişcărilor tectonice şi o albie actuală caracterizată de o succesiune de trepte şi marmite ce se desfăşoară pe 76 de metri lungime şi pe o diferenţă de nivel de 14 metri. În zona cascadei au avut loc intense procese tectonice, dintre care cel mai recent a fost probabil cutremurul din 1802, în urma căruia râul şi-a schimbat cursul pe un sector de circa 350 de metri aval de actuala cascadă“, spune profesoara Alexandra Tătaru, doctor în geografie.
Cascada Putnei, monument natural FOTO Ştefan Borcea
Localnicii au şi o poveste despre această cascadă unică. Se spune că un cioban care îşi pierduse oile în apropierea apei le-a căutat ore în şir, până când l-a prins noaptea. Obosit, ciobanul a adormit şi, în somn, i-a apărut o lumină puternică. Când s-a trezit, norul de lumină s-a transformat într-o prinţesă frumoasă, care i-a spus că îşi va găsi oile la răsăritul soarelui. Înainte de a dispărea, i-a dăruit o pungă cu pietre preţioase. Se spune că, după miezul nopţii, o dată pe an, aici apare această femeie îmbrăcată în veşminte albe, care dăruieşte celui aflat în preajmă un pumn de diamante. Nimeni nu ştie însă care este noaptea cu pricina şi de aceea mulţi şi-au încercat norocul stând de veghe destule nopţi în timpul verii.
Cea mai înaltă cascadă
O altă cascadă spectaculoasă este cea din Horn, practic o cădere de apă de aproximativ 20 de metri, situată în apropierea cătunului Fundătura. Este cea mai înaltă cascadă dintr-o singură cădere din Vrancea. La acest obiectiv turistic se ajunge plecând din satul vrâncean Tulnici, apoi urmând drumul local ce traversează cătunul Fundătura şi de aici, pe drumul forestier care urmează Valea pârâului Coza, pe o distanţă de 16 kilometri.
„Odată ajunşi la cabanele Alunu continuăm traseul pe acelaşi drum forestier încă 4-5 kilometri până la intersecţia cu potecă marcată cu punct galben ce urcă în Şaua Golici. De la intersecţie, urcăm câteva sute de metri pe acelaşi drum şi la primul afluent pe dreapta al Cozei, părăsim traseul şi intrăm aproximativ 100 de metri în pădure pe o vale foarte îngustă şi ajungem la Cascada din Horn“, explică ghidul turistic Florin Daniel Sima cum se ajunge la această cascadă.
Cascada Horn FOTO: Silviu Chiriac
Exploratorii Munţilor Vrancei consideră că printre cele mai interesante cascade este Păstaia (Păstarea), care are o cădere în două trepte. „Este foarte înaltă şi ceea ce o face unică este faptul că înainte de a se prăvăli peste stânci trece printr-o arcadă sau tunel săpat în piatră. Are traseu comun cu cel către Cascada din Horn, bulină galbenă, până la Canton Alunul, apoi se desparte către stânga, bulină roşie, încă 2,3 kilometri“, spune Alina Nichitoiu, o pasionată de călătorii.
Cascada Păstaia: FOTO: Alina Nichitoiu
Căldările Zăbalei, sculptură perfectă în munţi
În zona Zboinei Frumoase se află un alţ colţ de rai, Cheile Narujei, cu „căldările“ sale unice – de fapt, nişte mici cascade impresionante. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de peste 350 de hectare, un loc de o frumuseţe extraordinară, dar puţin vizitată de turişti, din cauza faptului că traseul este unul lung, ce nu poate fi parcurs într-o singură zi. Zona a fost încadrată într-un regim de protecţie, iar din anul 2000 există şi o lege care ocroteşte acest monument al naturii din Munţii Vrancei. „Căldările Zăbalei sunt de fapt nişte marmite de evorsiune, adică excavaţii aproape circulare formate de vârtejurile apei curgătoare, sculptate în pachete compacte de gresii“, spune profesoara de geografie Alexandra Tătaru.
Căldările Zăbalei FOTO: Ştefan Borcea
Ca să ajungeţi la Căldările Zăbalei trebuie să mergeţi pe drumul forestier care urmăreşte albia râului Zăbala, în continuarea drumului judeţean DJ 205 A Focşani-Nereju, apoi drumul forestier pe Valea Zârna Mică. Traseul turistic este marcat cu punct albastru până în Muntele Furu.
Cascada cu pereţi tapetaţi
Probabil cea mai spectaculoasă cascadă din Munţii Vrancei se află pe pârâul Văcăria, afluent al Tişiţei, ce îşi are izvoarele în Muntele Tisaru. Cascada formată aici impresionează prin înălţimea mare de la care apa plonjează, dar şi prin succesiunea de praguri atât în zona superioară, înainte de căderea principală, cât şi în cea inferioară.
Cascada Văcăria FOTO: Silviu Chiriac
„Pereţii verticali sunt tapetaţi cu muşchi peste care se revarsă firişoarele de apă, ce se sparg în milioane de picături reci şi se împrăştie în aer. Valea îngustă şi răcoroasă, cu numeroase săritori şi pereţi din roci foarte friabile, este plină de trunchiuri de copaci şi bolovani aduşi de viituri, chiar dacă pârâul ce îşi croieşte drum aici pare inofensiv. Deşi aflată destul de aproape de Lepşa, frumuseţea ei rămâne ascunsă pentru majoritatea turiştilor, deoarece accesul este foarte dificil, fiind necesare echipament şi cunoştinţe de alpinism“, precizează Vali Dima, un alt pasionat de drumeţii din Focşani.
Alte cascade din Munţii Vrancei, mai puţin cunoscute din cauza faptului că au trasee nemarcate, sunt Montioru, aflată la graniţa cu judeţul Buzău, Mişina şi Alunu (sau Fundul Boului).
Vă mai recomandăm:
Spectacolul naturii de la Cascada 7 Scări, din Săcele. „Mai frumos nici că se poate!“
Cascada cu apă termală de la Topliţa a îngheţat. Imagini spectaculoase, difuzate de BBC VIDEO