Baronii lui Adrian Năstase din Vrancea au devenit şi mai puternici sub Victor Ponta

Dacă în perioada 2000-2004 Marian Oprişan era doar un simplu preşedinte de Consiliu Judeţean, în zilele noastre acesta a prins puteri şi mai mari, devenind şeful baronilor din România.

Noţiunea de baron de judeţ a fost una care a apărut în timpul guvernării Adrian Năstase, „el însuşi” înnobilându-i cu acest titlu pe şefii de judeţe care aveau probleme de imagine. O recunoaşte şi Marian Oprişan, cel care în ultimii doi ani ai guvernării Năstase a avut mai multe meciuri cu premierul.

Anul trecut, între cele două reprize de puşcărie pe care le-a efectuat fostul prim-ministru, Oprişan făcea o declaraţie năucitoare în presa naţională. "Domnul Năstase, cu doi băieţi din presa centrală, de la Evenimentul Zilei şi România Liberă, pe nişte bani grei de la guvern, la vremea respectivă a pus în aplicare în România ceea ce se numeşte teoria centrului imaculat. Adrian Năstase nu se afla într-o relaţie bună cu cei care nu puneau capul în poziţia ghiocelului. Tunurile nu se dau la Focşani sau la Satu Mare, ci la Bucureşti", spune Oprişan pentru presa centrală.

Răspunsul lui Adrian Năstase a venit în cartea „Două Românii”, unde a dedicat două capitole baronilor locali şi conceptului de centru imaculat, în care spune că liderii PSD au fost vinovaţi de denumirea de baron, pentru că „a existat un comportament discreţionar al liderilor PSD” şi că baronii aveau probleme reale şi nu inventate.

“Probabil că Marian Oprişan este convins de existenta acestei strategii. Eu nu, pentru ca n-am aflat decât după alegeri, de la el (....) Problemele lui Mischie, Bebe Ivanovici, Savu, Vanghelie, Oprisan – cel putin de imagine – erau reale, nu erau inventate. Spre exemplu, nu “centrul” distribuia casete cu jurnaliste dezbrăcate în Vrancea", scrie Năstase în carte.

Adrian Năstase crede că a pierdut alegerile din 2004 şi din cauza baronilor amintiţi.

Nu in ultimul rand, Nastase arata ca alegerile din 2004 au fost trantite de unii baroni PSD.

"În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi el (n.a. Marian Oprişan) şi alti lideri locali ai PSD au oprit motoarele (din comoditate, sper)", spune Adrian Năstase în cartea sa.

Oprişan, baron peste baroni

Revenind la persoanele influente din acea perioadă din Vrancea, acestea au continuat să-şi exercite influenţa şi după epoca Năstase, unii dintre ei fiind astăzi „mai bazaţi” decât în perioada 2000-2004.

Marian Oprişan, şeful Consiliului Judeţean Vrancea, a reuşit să devină sub epoca Victor Ponta preşedinte peste preşedinţii de consilii judeţene din România, cu toate problemele sale penale şi de imagine. Oprişan şi-a sporit puterea şi în PSD, unde deţine funcţia de vicepreşedinte la nivel naţional.

Bacinschi, primar de 14 ani

Un alt personaj care a rezistat până astăzi la conducerea oraşului reşedinţă de judeţ este primarul Decebal Bacinschi, ales primar în anul 2000. Acesta nu a fost implicat în scandaluri nici în perioada Năstase, nici după aceea, limitându-se doar la activitatea sa de edil, cu performanţe însă deloc strălucite.

De curând, se pare că s-a rupt „lanţul de iubire” între Bacinschi şi Oprişan, după ce edilul nu a reuşit să scoată la primul tur al alegerilor un scor foarte bun pentru Victor ponta. Din această cauză, edilul a făcut un pas în spate de la Primărie, delegându-şi toate atribuţiile către viceprimari.

Fostul prefect, actual şef la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor

George Băeşu a fost prefect de Vrancea în perioada Guvernului Adrian Năstase. În afara scandalului legat de încercarea de punerea a „botniţei” unui ziar care nu convenea regimului de atunci, deşi Băeşu este fost ziarist, acesta s-a dovedit a fi un politician destul de abil. Cumătru cu Oprişan, care i-a botezat cei doi copii, George Băeşu a fost după 2004 deputat, timp în care şi-a luat şi doctoratul, sub îndrumarea lui Adrian Năstase.

În 2008 nu  a mai reuşit să intre în Parlamentul României, dar s-a ales cu o misiune diplomatică în Grecia, în timpul Guvernului Boc. A revenit în ţară în 2012, odată cu câştigarea de către USL a alegerilor şi a fost numit de Victor Ponta într-o funcţie extrem de importantă, de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Fost deputat, ajuns prefect şi acum director de instituţie

Cătălin Kanty Popescu a fost parlamentar PSD în perioada Guvernării Năstase. După pierderea alegerilor de către fostul prim ministru, Cătălin Popescu  a fost o scurtă perioadă consilier cultural la Ambasada României din Maroc, revenind în ţară în anul 2005. 

Acesta nu s-a mai regăsit în PSD şi a plecat la PNL, partid care i-a oferit un loc în structurile de conducere, dar şi Consiliul Judeţean Vrancea. În anul 2012 a fost la un pas să ajungă vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, conform unei înţelegeri cu PSD, dar Marian Oprişan i-a păcălit pe liberali punând în funcţie un conservator. Totuşi, câteva luni mai târziu Popescu ajunge prefect, este păstrat şi după ruperea USL câteva luni, iar în octombrie 2014 este pus de PSD director la Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea. Relaţia sa cu PNL s-a rupt definitiv, revenind se pare la sentimente mai bune faţă de PSD.

„Torţionarul” Ristea Priboi, dispărut fără urmă şi apoi revenit

În perioada 2000-2004, Priboi a fost ales deputat PSD în judeţul Vrancea, fiind un apropiat al lui Adrian Năstase. Ristea Priboi a fost cercetat de procurori in dosarul "Matuşa Tamara" alături de Adrian Năstase, dar şi într-un alt dosar în care a fost denunţat de afaceristul Genică Boierică pentru că i-ar fi facilitat obţinerea a peste 80 de miliarde de lei vechi din returnari ilegale de TVA.

Procurorii au decis la începutul lunii februarie 2008 scoaterea sa de sub urmărire penală în cazul Boierică, din lipsă de dovezi, motiv pentru care Ristea Priboi a scăpat de dosarul penal.

La Focsani, Ristea Priboi s-a remarcat prin ceea ce presa a numit "scandalul agendelor de lux".Una din firmele familiei deputatului PSD a vândut Consiliului Judetean Vrancea agende  la suprapret.

Ristea Priboi a absolvit Şcoala de Securitate de la Băneasa (1968) şi a lucrat în Direcţia de Infromaţii Externe- ocupând funcţia de adjunct al şefului Direcţiei, generalul Nicolae Pleşiţă. Aici el s-a ocupat de acţiuni represive privind postul de radio „Europa Liberă”. Un fost participant al Revoluţiei din Braşov, Werner Sommerauer l-a acuzat că, în anul 1987, a fost unul dintre ofiţerii care s-a ocupat cu reprimarea manifestaţiei şi că l-ar fi bătut cu brutalitate. În octombrie 2009, Ristea Priboi a fost trimis în judecată fiind acuzat de complictate la luare de mită şi complicitate la dare de mită în dosarul denumit ”Mătuşa Tamara”, alături de fostul premier al României Adrian Năstase şi de fostul şef de la Spălărea Banilor, Ioan Melinescu. În prezent nu se mai ştie mare lucru despre Priboi.

Simona Marinescu, în Irak

Simona Marinescu a câştigat alegerile pentru un post de senator în Vrancea în anul 2000, din partea Partidului Democrat, dar la puţin timp de la preluarea preşdinţiei partidului de către Traian Băsescu aceasta a migrat la PSD.

Deşi nu a fost în relaţii bune cu Marian Oprişan, senatoarea a avut susţinere din partea lui Adrian Năstase. Astfel că, chiar din timpul acelei guvernări, Simona Marinescu a fost trimisă în Irak să ajute noul Guvern de acolo să implementeze politici sociale, mai ales că fosta senatoare a fost ministru la Muncă şi Protecţie Socială. Se pare că şi astăzi lucrează tot în Irak.

„Fratele” Miron, de la ministru la deputat

Unul dintre cei mai influenţi oameni ai Guvernului Năstase, ministrul Transporturilor de atunci, Miron Tudor Mitrea, se află la al cincilea mandat de parlamentar de Vrancea. Marian Oprişan l-a considerat tot timpul „frate”, mai cu seamă că fonduri importante guvernamentale au fost redirecţionate către Vrancea. În timpul ministeriatului său, Focşaniul s-a ales cu o eurogară extrem de scumpă şi multe fonduri acordate clienţilor de partid, cum ar fi Corneliu Prunache, pentru demolarea vechi gări. După pierderea puterii de către Năstase, Miron Mitrea s-a ales cu un dosar penal care ar putea să-l ducă după gratii.

Recent, Miron Mitrea a fost condamnat de Completul de trei judecători al Înaltei Curţi la doi ani de închisoare cu executare.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei la acea dată, a pretins şi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare care au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

"Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Mai puteţi citi:

Cine sunt principalii baroni ai Vrancei, care au pus stăpânire pe tot ce mişcă în judeţ

În cei 25 de ani de tranziţie, multe personaje din Vrancea, în special din mediul politic, au reuşit să se îmbogăţească pe spinarea poporului.