Unirea Dobrogei cu România, 144 de ani. Programul evenimentelor de la Constanța și Tulcea

0
Publicat:

Dobrogenii sărbătoresc la 14 noiembrie ziua ținutului care în anul 1878 a revenit la România. Vor fi spectacole ale tuturor etniilor care trăiesc aici, proiecții de film gratuite, expoziții de pictură, fotografie și design.

Armata Română trece Dunărea în Dobrogea - Războiul de Independenţă 1878 Sursa Arhivele Naţionale
Armata Română trece Dunărea în Dobrogea - Războiul de Independenţă 1878 Sursa Arhivele Naţionale

Ziua Dobrogei va fi marcată printr-o serie de evenimente organizate de Primăria Constanța și Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”. Luni, 14 noiembrie, de la ora 12.30, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” va avea loc expoziția „Dobrogea în culorile toamnei – expoziție de pictură, fotografie și design vestimentar”.

Vizitatorii vor putea admira lucrările realizate în cadrul proiectului cultural artistic Tabăra de pictură KREATOR ART, la care au participat cursanții claselor de pictură, fotografie și design vestimentar.

Temele abordate pentru realizarea lucrărilor au fost diferite: peisaje cu ruine ale cetăților, mănăstiri, forme de relief și vegetație, pădure, peisaj acvatic, peisaj tradițional. În cadrul atelierelor de lucru, au fost realizate schițe în plain air, imprimări pe materiale textile și documentare fotografică sau ședințe foto care ilustrează activitatea din cadrul proiectului.  

Spectacol al tradițiilor dobrogene

De la ora 13.00, va avea loc vernisajul expoziției „Datina 100 de ediții”. Cu acest prilej, veți putea revedea numere vechi ale Revistei din anii ’90, cu sprijinul Bibliotecii Județene, dar și cele mai actuale numere ale Revistei. Revista „Datina” este o publicație de tradiție, ce apare lunar sub egida Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”. Intrarea este liberă.  

De la ora 18.00, Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” va găzdui un spectacol al tradițiilor dobrogene. Vor crea o atmosferă de sărbătoare: Ansamblul Folcloric Profesionist „Brâulețul”, Ansamblul „Izvorașul Dobrogean”, Ansamblul „Elpis” al Comunității Elene Constanța, Ansamblul „Iholu” al Comunităţii Aromâne din România, filiala Constanţa, Ansamblul „Kaytarma” din Valu Lui Traian al Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România, Ansamblul folcloric universitar „Ovidius”, Ansamblul UDTTMR „CanRenkler” din Topraisar, Ansamblul „Goluboe More” al Comunității Ruşilor Lipoveni, Ansamblul „Delikanlilar” al Uniunii  Democrate Turce din România, Trupa „Şatra” a comunităţii rrome din Mangalia. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.   

Musulmani din Dobrogea turci tătari ţigani romi - picturi în muzee Sursa miras.gov.ro

Invitați speciali și proiecții de film gratuite la Zilele Dobrogene de Film

În perioada 12 – 14 noiembrie, la Constanța au loc „Zilele Dobrogene de Film“. Evenimentul, finanțat de Primăria Municipiului Constanța, propune publicului o serie de proiecții de filme românești și străine produse de cineaști din țări aflate în regiunea Mării Negre sau filmate în zona Dobrogei. Intrarea la proiecții este gratuită, iar acestea vor avea loc la Centrul Multifuncțional Educațional Pentru Tineret „Jean Constantin” și la Sala Studio a Teatrului de Stat Constanța, de pe Strada Lahovari Ion 2. La eveniment vor participa actori precum Olimpia Melinte, Bogdan Farcaș sau Nicoleta Hâncu, care vor sta de vorbă cu publicul la finalul proiecțiilor.

Programul Zilelor Dobrogene de Film se deschide sâmbătă, 12 noiembrie, la ora 15:30 la Centrul MEPT „Jean Constantin” cu Between Two Dawns / Din zori până în zori (2021, r. Selman Nacar), o co-producție Turcia – România multi-premiată la festivalurile de profil. Filmul este un portret tulburător al Turciei contemporane, în care onoarea familiei este, în continuare, mai presus de orice. 

Tot sâmbătă, la Centrul MEPT „Jean Constantin”, de la ora 17.30 va avea loc proiecția filmului Căutătorul de Vânt (2022, r. Mihai Sofronea, co-producție România – Bulgaria). Filmat în Dobrogea, filmul spune povestea unui bărbat (interpretat extraordinar de actorul Dan Bordeianu) care află că mai are puțin timp de trăit, dar regăsește frumusețea vieții. La proiecție vor fi prezenți regizorul Mihai Sofronea, dar și actorii Olimpia Melinte, Adrian Titieni și Elias Ferkin. 

Duminică, 13 noiembrie, de la ora 17.30, la „Jean Constantin” publicul este așteptat la proiecția „Poate mai trăiesc și azi“ (2020, r. Tudor Cristian Jurgiu, co-producție România-Grecia), o poveste de dragoste neobișnuită, filmată la mare și inspirată din filme, cărți și folclor. Nicoleta Hâncu, actrița din rolul principal, va fi prezentă la Constanța.

În ultima zi a evenimentului, spectatorii sunt așteptați la Sala Studio a Teatrului de Stat Constanța de la ora 18.00 pentru filmul „Breaking News“ (2017, r. Iulia Rugină) filmat în Dobrogea, cu Andi Vasluianu și Voica Oltean în rolurile principale. Filmul spune povestea unui cunoscut reporter TV care trebuie să realizeze unul dintre cele mai grele reportaje din viața lui. Iar ultima proiecție din program este Neidentificat (r. Bogdan Georgi Apetri, 2020), un film polițist premiat la Festivalul Internațional de Film Transilvania sau la Festivalul de Film de la Varșovia. Actorul din rolul principal, Bogdan Farcaș, va fi prezent la Constanța pentru o discuție cu publicul. 

Constănțenii și tulcenii sărbătoresc împreună

Pentru a marca revenirea Dobrogei la patria mamă, Consiliului Județean Constanța împreună cu Consiliul Județean Tulcea organizează în data de 14 noiembrie 2022, începând cu ora 10.00, la Monumentul Independenței din municipiul Tulcea un ceremonial militar și religios, urmat de o depunere de coroane de flori în cinstea eroilor care s-au jertfit pentru întregirea țării. Începând cu ora 10:30, în sala Mihail Kogălniceanu din Tulcea va fi organizată o ședința festivă comună, a celor două Consilii Județene.

Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice

Moscheea din Constanța FOTO Călin Gavrilaș
Moscheea din Constanța FOTO Călin Gavrilaș

Muzeul de Artă Constanţa sărbătorește Ziua Dobrogei printr-un dublu eveniment: lansarea Catalogului „Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă Topalu” și vernisajul expoziției „Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice”. Astfel, luni, 14 noiembrie 2022, începând cu ora 16.00, va avea loc vernisajul expoziției de grafică „Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice”, urmat de lansarea Catalogului „Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă Topalu”, publicat la Editura Monitorul Oficial, în anul 2022. Catalogul „Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă Topalu” prezintă cele 182 lucrări de pictură, 30 de lucrări de grafică și 16 sculpturi, semnate de mari maeștri ai artei moderne românești, aflate în patrimoniu grație generozității doctorului Gheorghe D. Vintilă, care dona comunei natale Topalu, la data de 27 august 1960, lucrările de artă pe care le colecționase de-a lungul vieții sale.

Muzeul din Topalu Arhivă Adevărul
Muzeul din Topalu Arhivă Adevărul

Cele mai valoroase lucrări din colecția de la Topalu definesc perioada interbelică a creației artistice românești. Între acestea se regăsesc lucrări care valorizează motivele orientale și exotismul spațiului dobrogean, precum și fascinantul Balcic, cu versanții săi albi calcaroși, străzi care coboară spre țărm, spații verzi, acoperișuri roșii și albastrul mării.

Lucrări precum „Stânci la mare”, semnată de Alexandru Satmary, „Tătăroaice la Silistra” de Iosif Iser, „Peisaj la Constanța” și „Natură moartă cu narghilea” de Theodor Pallady, „Pe malul mării” de Gheorghe Petrașcu, „Cafeneaua mică – Balcic”, „Tătăroaică cu copil”, „Geamie Balcic” și „Baia turcească” de Nicolae Tonitza, „Peisaj la Mangalia” de Francisc Șirato, „Ahmet Ali” de Jean Al. Steriadi, „Peisaj la Constanța” de Marius Bunescu, „Cimitir tătărăsc la Balcic” de Nicolae Dărăscu, „Pe plajă” de Samuel Mützner, „Turci la cafea” de Traian Cornescu, „Peisaj marin” de Dumitru Ghiață, „Tătăroaice la Balcic” de Petre Iorgulescu Yor, „Dunărea la Tulcea” de Lucia Ioanid, „Peisaj din Babadag”, semnat de Ion Bitzan, „Dunărea la Măcin” de Virgil Almășanu, „Peisaj din Techirghiol” de Constantin Crăciun, „Peisaj la Balcic” de Adam Bălțatu, „Moscheie – Constanța” de Eugenia Iftodi, sunt repere ale memoriei culturale dobrogene și compun un portret complex al multiculturalității peisajului dobrogean.

Vernisajul expoziției de grafică „Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice”  reunește 26 de lucrări de grafică, realizate de liceeni de la Colegiul de Arte „Regina Maria” din Constanța, secția de Arhitectură. Lucrările prezintă monumente istorice din Constanța și din stațiunea Mamaia, care aparțin comunităților de români, greci, armeni, turci, tătari, evrei și bulgari. Expoziția este o inițiativă a Asociației Dobrogea de Patrimoniu. Expoziția va fi deschisă la Muzeul de Artă Constanța, în perioada 14–25 noiembrie 2022.

Dobrogea, pământ românesc. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră“

Unirea Dobrogei cu România a avut loc în urma războiului de independenţă din 1877-1878 şi consfinţită prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878. Timp de patru secole, Dobrogea a fost sub stăpânire otomană şi s-a numit Kustenge.

Unii spun că data la care Dobrogea a intrat sub dominaţia Înaltei Porţi ar fi anul 1416, alţii merg cu patru ani mai târziu. Alţi istorici spun că Dobrogea a intrat treptat sub stăpânirea otomană.

În data de 14 noiembrie, Regele Carol I adresa următoarea proclamaţie către dobrogeni:

„Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România.

Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte.

Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine.

Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă…

Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.

Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii.

În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţie definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornicite poziţia voastră cetăţenească.

Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră.”

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României, botezată după un slav

Regiunea dintre Dunăre şi Marea Neagră, fosta Scythia Minor, îşi trage numele de la conducătorul bulgar Dobrotici.

Despotul Dobrotici a domnit la mijlocul anilor 1300, între 1347 şi 1386. El era fiul boierului Balica, primul conducător care şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Bizantin.

Principatul era cunoscută atunci ca Ţara Cavarnei, care se întindea de la Munţii Măcinului până dincolo de Varna. Sub stăpânirea lui Dobrotici, regiunea s-a dezvoltat ajungând până la Gurile Dunării.

Strategul a încheiat alianţe importante, a dus bătălii de success şi a reuşit să aşeze Dobrogea pe harta Balcanilor datorită poziţiei sale strategice.

După moartea sa, conducerea a fost preluată de fiul său Ivanco, care a fost ucis în lupta cu otomanii de la 1388. La scurtă vreme, domnitorul Mircea cel Bătrân (1386 - 1418) avea să unească Dobrogea cu Ţara Românească.

După dispariţia marelui domnitor, Dobrogea a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman unde avea să rămână timp de aproximativ 450 ani.

Numele şi l-a păstrat însă neschimbat, în amintirea conducătorului de suflet. O statuie a lui Dobrotici poate fi văzută la Bazargic, oraşul Dobrici de astăzi.

Constanţa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite